Obuz *tabàrà a oftirilor, loe de asezare al unei unitaci militare in stare de ràzboi’ < poi. obóz (pron. obuz) « idem » (cf. Tiktin, Candrea, Bruske, Luk. 522).
    Ex.: «Iar obuzul lefescu sà-ntorses-napoi. . .fi era in obuzul lefescu cap batmanul Sinavschii » (Nec. 55). « La Iasi impreunindu-se amindoi la obuzul lui Seremet » (R. Grec. 181).
     Acest cuvìnt existà si In alte limbi slave (ceh oboz, ucr. 0603) dar cu sen-sul de « greutate, bagaj ».
    Vartà pi. vàrli 1. ‘gardà, pazà. 2. camera de gardà’ provine din poi. warta (cf ceh, sic. varia).
    Ex. « Au màrsu la curvile imparatesi i fi au cuprinsu curtile de toate partile si au prinsu cu tainà toate vàrtile » (Nec. 385). « L-au fost inchis in vartà farà ftirea domniei » (Nec. 39).
ALTE CUVJNTE LEGATE DIRECT SAU INDIRECT DE ARTA MILITARÁ
     Hart, harfà ‘lupta cu sabia’ ; cuvintul se aflà in toate limbile slave de apus (poi. harc, sic. harc, ceh. harc) fi in magh. harc. La originea acestora sta cuvintul germ, llatz, llatze. Exista criterii cultural-istorice care ne indreptà^esc sàcredemcàin limba romina avem de-a face cu un imprumut german primit in Moldova prin filiera polonà:
« ì?i la harful acela de ai noftri au càdzut cu calul Gavrili^à aga » (M.C. 183).
    l’og'hiaz, poclghiaz 'incursiune a unei grupe mici de soldati pentru recu-noastere’ < poi. podjazd ‘incursiune a unui detasament militar pe teritoriul dufman, recunoaftere’ — SW ( < pod + jezdzic « a merge calare ») cf. Luk. 528. Singurul dicjionar romìn in care se da etimologia polonà este Tiktin (fi aici se citeazà alàturi de magh. pódgyasz «bagaj, greutate») — celelalte sustin etimologia maghiarà. In sprijinul primei interpretàri aducem urmàtoarele argumente: a) cuvintul pogliiaz este intilnit in limba veche romineascà numai in Moldova fi numai in legàturà cu actiunile armatei polone, b) cuvintul respec-tiv se ìnlilneste cu sensul de «incursiune militará» ceea ce nu poate decurge din sensul maghiar al acestui cuvìnt: «bagaj. greutate», c) in limba maghiarà este un imprumut («de origine necunoscutà» — Bàrczi), d) existà o vàdità dife-rentiere in accentuare: rom. poghiáz (DLRM), magh. pódgyasz (Bàrczi).
     Ex. : « Era pribegi unii de frica lui Cantemir vodà, altii pentru frica pogliiazu-rilor lefefti » (Nec. 102). « §i trimisàrà càrti cu rugàminte la craiu (Sobiecki) fi la batman sà nu pozvoleascà sà sloboadzà poghiazuri in tara sà o strice» (Nec. 134).
    Cuvintul este folosit in románele istorice ca un arliaism. De ex.: « Dru-murile din Jara-de-Sus erau in bàtaia podgheazurilor de mazuri, cazaci fi poleci » (M. Sadov. Zod. Cane. 3).
     Spijìì 'fontà, bronz pentru tunuri si clopote’ < poi. spiz(a) ‘idem’ ( < germ. Speise, germ. med. sup. Spise), cf. ceh spiz[è), sic. spiez, ucr, crtUMC. ìn limba rominà este imprumutat din polonà (Scriban, Cihac, Candrea).
    Ex.: « Sà fie fost sfefnicile. . . de argint fi pe urmà sà le fie luat un domini fi sà lie fàcut aiteli de spije » (Nec. 8).
    La Tiktin este atestatà forma schije cu sensul de 'bronz, fontà’. Un sens ulterior, intilnit fi astàzi (cf. DLRM) este cel de 'afehie de metal, sfàràmàturà de proiectil’. Dialectal se folosefte acest cuvint cu sensul de ‘tuci’ intr-o serie de puñete anchetate pentru Atlasul I.ingvistic Romìn, din regiunea Suceava:
204