Neinfelegerile dintre bàjenari continuará fi pe drum, slivnenii impàrtin-du-se in patru tabere. Prima era hotàrità sà treacà in sudul Rusiei. A doua voia sà se afeze in Jara Romineascà si Moldova. A treia, formatà mai ales din ciorbagii, voia fie sà profìte de imprejurari fi sà tràiascà pe spinarea celor sàraci transformindu-i pe aceftia in slugile lor, fie sà se intoarcà inapoix. In acest din urmà caz nàdàjduiau sà se bucure de aprecierea autoritàtilor turcefti, ca unii ce preferaserà acest stat oricàrui altul. De altfel, subliniazà Seliminski, aceftia se deosebeau de exploatatorii turci doar prin nume, càci prin ginduri fi fapte erau chiar mai rài decit dinfii. Cea de-a patra tabàrà era formatà din cei ce voiau sà-1 urmeze pe càpitanul Mamarcev fi sà inceapà lupta in mun^i. Dar comandamentul rusesc — adaugà Seliminski — 1-a prins pe Mamarcev, « trimitindu-1 sub strajà la Bucurefti » 2.
    Unii slivneni pornirà pe itinerarul stabilii de comandamentul rus fi aràtat mai sus, trecind Dunàrea pe la Satul Nou. Cei care doreau sà se afeze in Jara Romineascà se indreptarà mai ales spre Silistra sau Hirfova, afarà de cei ce urmau sà se stabileascà la Bràila fi care se indreptarà spre Màcin. Pu^ini au ràmas chiar aci sau la Tulcea fi Isaccea. In orice caz, dupà aprecierea lui Seliminski, abia 1/5 din cei plecati se intoarserà inapoi, restul trecind in Rusia, in Jara Romineascà fi Moldova3.
    Anuntarea unui numàr atit de mare de familii bulgare 1-a fàcut pe generalul Kiseleff sà ia anumite màsuri. Dacà emigrarea masivà incepuse incà din anul 1828, ea urma sà atingà culmea acum in 1830, odatà cu retragerea armatelor rusefti. De aceea, in afarà de scutirea generalà de biruri pe timp de opt luni de zile care se acordase emigrantilor, Kiseleff cerea la 30 aprilie 1830 Adunàrii Obf-tefti sà ia fi alte màsuri. Intr-adevàr prin gazetà, prin càrdie Divanului, cit fi prin ispravnicii de jude^e s-a dat de ftire « stàpinilor de mofii ce vor voi sà primeascà asemenea familii spre làcuintà pà mofiile dumnealor, sà trimità din parte-le cinovnici intr-adinfi pe la trecàtoarele Dunàrii, adicà la Bràila, Piua Petrii fi Càlàrafi,... ca sà-i ia fi sà-i ducà spre statornica lor sàlàfluire pà la locurile ce sà vor invoi » 4.
    In afarà de aceasta, Yistieria a trimis la aceleafi carantine « trei cinovnici de bunà nàdejde », care sà inregistreze familiile bulgare ce treceau Dunàrea fi sà le ìndrumeze pe mofiile boierilor. La 15 mai au fost trimifi logofàtul §tefan Vlàdescu la Càlàrafi, postelnicul Ilie la Piua Petrii, iar la Bràila §tefan Diinbo-viceanu 5. Acefti « cinovici » au ajuns la posturile lor in a doua jumàtate a lunii mai, cind slivnenii incepuserà deja sà treacà Dunàrea.
    Prima trecere inregistratà la Piua Petrii a fost la 1 mai. De la aceastà datà fi pinà la 19 mai, cit era la carantinà Manóle gavazul, au trecut 253 de familii cu 1272 infi. In afarà de citeva familii din Kazanlik, majoritatea erau slivneni 6.
    Astfel, la 8 mai au trecut 7 bàrbari càlàri, marmaci, dorind a merge la Bràila fi care nici nu luaserà bilete de la comandamentul rus. Erau emisarii
     1	Amintirea refugierii a ràmas si in poezia bulgara. Vezi T a b a k o v, op. cit., HI, p. 323.
     2	Seliminski, op. cit., p. 90—92. Aceastà afirmafie a lui Seliminski a fost considerata de unii istorici bulgari ca fiind corespunzàtoare realitàfii. Or, documéntele arata cà Mamarcev a trecut Dunàrea in alte condifii, asa cum se va vedea mai jos.
     3	Ibidem, p. 92.
     4	Arh. St. Bue. Vistieria. Dos. 162/1830, f. 2.
     6 Arh. St. Bue. Vistieria. Dos. 162/1830, f. 15—16.
     6	Arh. St. Bue. Vistieria. Dos. 162/1830, f. 678. Intraserà in carantinà stìnd cite 7 zile, la 8, 11, 12, 15, 19 mai.
299