se reflecta direct numai in 5 1, iar restul de 147 sínt simple cinteee domestico, inspirate de faptele vietii sàtefti 2.
     Natura poeticà a colindului, considerat ca gen literar, nu este deci nici de esenta, nici de originà religioasà. El deriva dimpotrivd din fapte proprii vietii populare prelucrate poetic .yi càrora li s-a conferit in cadrul comunitàtilor bogomi-lice functiuni rituale.
    Teza noastrà, care constata, in locul unor presupuse raporturi formale de natura religioasà intre colinde fi cintecele bisericefti ale nativitàtii, legàturile organice dintre bogomilism si epica colindelor este confìrmatà fi de existenta unor materiale poetice cu misiune ritualà in afara sàrbàtorilor nativitàtii fi anului nou. Amintim, ca exemplu, numai cìntecele pascale, afa-numitele velik-denski3. Dintre cele 137 cinteee de aceastà naturà, lipsesc cu totul tocmai fórmele inspirate de istoria sfintà, 22 sint bazate pe anecdote epice vitejefti si chiar istorice 4, alte 17 au anecdotà miticà, iar toate celelalte, in numàr de 85, deci din nou majoritatea, sint de naturà domesticà.
    Singurul mijloc prin care se poate preciza epoca in care s-a eonsti-tuit cel dintii strat al poeticei rituale laice periodice bulgare, precum si atmosfera epicà a vremurilor respective, poate fi numai analiza transmi-siunilor istorice identificabile fi cronologizabile, pàstrate in fórmele acestui gen literar.
    Culegerea de texte poetice populare intocmità de Atanasie Iliev 5, cuprin-zind numai colinde, ne permite sà fixàm urmàtoarea arie cronologicà:
    Numele ce apar in anecdote legate organic de faptele fi de atmosfera autenticà a vremurilor in care au tràit personalitàtile istorice respective urea pinà in epoca impàratului bizantin Constantin al V-lea Kopronimul6 (sec. VII) fi coboarà pinà intr-a lui Dan al II-lea, voevodul rfàrii Rominesti (1420—1431). Numai rareori apar in aceste cintece epice nume mai noi: acela al lui Iancu de Hunedoara7 sau Ivan Cronogorac8 (prototipul reai istorie: Ivo Crnojevic, 1465—1490), dar nici unul mai nou decit al sultanului Selim I (1512—1520), care a inlocuit intr-o anecdotà pe fiul lui Constantin al V-Iea 9.
    Deci complexul poetic periodic bulgar s-a constituit intr-o epocà in care via^a maselor populare se alla, pe deoparte, sub influenza nàdejdilor de elibe-rare trezite de luptele lui Dan al II-lea cu turcii, purtate pe pàmintul bulgar, iar pe de alta sub influenza creatiei culturale bogomilice, care purta cu ea trans-misiunile vremurilor lui Constantin Kopronimul, impàratul bizantin care adusese in Tracia pe cei dintii paulicieni.
     Pe pian literar, epoca se caracterizeazà intre áltele prin vitalitatea fondului fabulativ-mitic : din cele 60 de anecdote-tip ìnregistrate de catalogul lui
     1	Ibidem, nr. 28, 40, 51, 74, 81.
      2	Rare ori apar chiar si amintirile turcilor si ale vremurilor lor, ce stàpìnesc totusi pro-dusele celorlalte domenii ale folclorului bulgar.
     3	Ibidem, nr. 748—885.
     4	Ibidem, nr. 770, 771, 791, 813, 824, 827-843, 878, 860-884.
     5	A. Iliev, Hapodnu necnu, Sofia, 1889.
     6	Ibidem, nr. 55, 77, 120.
     7	Ibidem, nr. 83, 86, 87, 119.
     8	Ibidem, nr. 88.
     9	Ibidem, nr. 77. Inlocuirea a fost provocata de similitudinea situatiilor, intrucìt Selim s-a luptat cu propriul sau tata pentru tronul sultanilor.
39