profìtind de moartea marelui eneaz Vasile si de tulburàrile interne cauzate de inpia pentru putere, sueeesornl fiind atunei copilul de 3 ani, viitorul Ivan cel Groaznie, preeum ?i primejdia care ameninta Polonia din partea lui Rare?, senatul fu de parere ca regele sa nu refuze nimic tàtarilor, dar nici sà ia vreun angajament in scris, pentru a nu constituí un precedent pentru viitor.
    In legatura cu propunerea marelui vizir privimi ìnlàturarea si inlocuirea lui Rare?, senatul nu considera oportuna intreprinderea unei astfel de actiuni In acest moment, in care Polonia era pe pragul de a se angaja in ràzboiul cu Moscova, dar fu de parere ca aceastà ac^iune va putea fi ìntreprinsà mai tirziu, in infelegere cu Ungaria, dupà incheierea pàcii intre cei doi regi de acolo. De aceea, senatorii au sfàtuit pe rege sà ràspundà marelui vizir cà Moldova pàstreazà temporar pacea, conformìndu-se, probabil, recomandàrii sultanului, iar jlacà Rare? va ràmìne ?i mai departe in ìncàpàtìnarea ?i ostili-tatea sa, atunei regele se va ìntelege cu sultanul si cu regele Ungariei in privinta unei actiuni comune pentru Ìnlàturarea lui J.
     In acela?i timp, proprietarii poloni de la margine càutarà sà-si ìntàreascà apàrarea domeniilor ìmpotriva eventualelor incursiuni din partea lui Rare? prin ridicarea de noi cetà^i sau prin intàrirea celor existente. Astfel Ieronim Szafraniec, staroste de Ch^ciny, prezentà lui Tomicki proiectul sàu de a cons-trui o celate pe domeniile sale din Pocutia, in apropierea hotarului cu Moldova, dar fiindcà se temea cà Rare? nu-1 va làsa s-o ridice, cerea sà i se admità sà angajeze pe banii statului 200 càlàreti ?i 100 pedestri pentru acoperirea acestor lucràri. Vicecancelarul recomandà regelui cererea, ca una ce era oonformà interesului public 2. Tot atunei seimul recomandà regelui cererea lui Jan Tworowski, castelanul Camenitei, de a i se da ajutor sà ìntàreascà cetatea Gwozdziec, «cheia Pocutiei», de pe domeniul sàu, afarà de care nu exista alta in aceastà regiune de frontierà, pentru a nu fi ocupatà de Rare?, <( du?manul si ràul vecin » 3. La 21 februarie 1534 sosi la Wilno ?tirea cà voievodul Moldovei a pustiit chiar 10 sate din Pocutia 4.
    Planili Maturimi lui Rave§ din domnie. Nu trecu insà mult ?i la Poartà se ìncepu a se pune la cale ìnlàturarea lui Rare?. Partea polonà in aceste discutii fu reprezentatà de Andrei TQczyñski, castelan al Cracoviei, pornit incà din iunie 1533 in pelerinaj la Ierusaliin 5, dar ?i ìntr-o misiune semiofìcialà, in numele partidei nazionale 6, pentru a convinge pe sultán sà incredin^eze regelui Poloniei mediatia in litigiul pentru coroana Ungariei dintre Zapolya si Ferdinand, in vederile Portii.
    Cel ce avea plenipotenza sultanului, in calitate de comisar al sàu cu depline puteri administrative ?i militare asupra Ungariei, ca sà solutioneze diferendul ìnlre cei doi regi ?i sà dea regatul, unificat, in mìinile lui Zapolya, ca vasai al Porjii, a fost Gritti. Acesta a stat de vorbà cu pelerinul polon, expunindu-i planul sultanului privitor la Ungaria, ?i tot el a fost interpretul
     1	A.T., XVI-1, p. 119-128.
     2	A.T., XVI-1, p. 234-235.
     3	A.T., XVI-1, p. 125.
     * A.T., XVI-1, p. 241.
     5	A.T., XV, 415-416, 423-424.
     6	W 1. P o c i e c li a, Czasy Zygmunta Starego (Timpurile lui Sigismund cel Bàtrìn), in Roczniki Historyczne, XVI (1947), Poznaó, p. 210—211.
33G