în Polonia, produsele atelierelor bizantine au fost prezente, începînd din seco-lele IX—X, în toatâ Europa râsâriteanâ. In aceastà vasta re^ea au fost cuprinse în mod firesc çi Zinuturile romîneçti, mai aies dupa ce, în 971, Bizan^ul ajunge stàpîn la Dunâre çi râmîne aci doua sute de ani. Pe teritoriile viitoarelor state feudale romînefti se gâseau produsele îndeosebi cerute de piata bizantina: grîne, miere, cearâ, peçte, sare ; clasa feudalâ stâpînitoare càuta în schimbul lor mârfurile mai scumpe aie atelierelor orâçenesti. Care au fost centrele prin care s-a desfâçurat negojul nord-dunârean eu Peninsula Balcanicà?
    Pe târmul bulgâresc al Dunârii, se înâltau, în secolele X—XIII, Vidin, Lom, Rahova, Nicopol, Siçtov, Russe, Drîstor1. Importanza lor este diferitâ, de la o epoca la alta. Vidinul, cucerit de bizantini la 1002, çi Drîstorul (Durostorum), devenit dupa 971 reçedinta guvernatorilor temei Paristrion (Paradunavon), sînt cunoscute încâ din primul tarat bulgar 2 çi îsi continua dezvoltarea çi sub bizantini. Sarif al Idrisi trece prin Drîstor la mijlocul secolului al XII-lea si gâseçte aci un centru mare, cu strazi largi, eu « bazaruri numeroase si resurse abundente ». Çiftovul este un « oras frumos » în descrierea aceluias geograf arab3. Celelalte îçi sporesc însemnâtatea în timpul Zaratului al doilea bulgar (1185—1396): astfel, pe la 1230—1241, negustorii raguzani care obzin de la Zarul Ioan Asen II un privilegiu de comerZ ajung pînâ la Vidin 4.
     A existât un negoZ al zonelor limitrofe din nordul si sudul Dunârii, légat de existenZa acestor orase, eu participarea, poate, si a unor localitâzi situate mai în interior, pînâ spre munZii Balcani: VraZa, Plevna, Lovec, Tîrnova, Preslav, Cerven fi Çumen 5. în secolele XII—XIV, oraçele bulgare — asa cum rezultà din datele scrise çi arheologice — au fost « centre active aie comerZului si meste-çugurilor » 6. Atelierele prelucrau fierul (arme, unelt.e agricole), bronzul, arama, aurul si argintul; produceau ceramicâ, îmbrâcâminte, sticlârie7. ComerZul orâçenesc din Bulgaria este confirmât în veacul XII de izvoarele scrise, atît de Sarif al Idrisi — amintit mai înainte — cît çi de autori bizantini çi apuseni8. Dupâ toate probabilitâzile, centrele bulgare situate la Dunâre sau în apropierea ei au desfâsurat în aceastâ epoeâ un schimb de mârfuri si eu asezârile din Jara Romîneascâ, aducînd de aci sare si pe^te, poate si anumite materii prime si trimi-Zînd produse aie atelierelor. La o asemenea înebeiere duce si studiul monetelor: aceleaçi emisiuni au circulât pe ambele maluri aie fluviului, îndeosebi în secolele XI—XII9, ceea ce aratâ traficul de mârfuri corespunzâtor.
     1	IIcmopuH na EbAeapux, Sofia, 1954, p. 106, 132,148,194 ; Dirait â r A n g h e 1 o v, KbM Hbnpoca na cpeômeeKoeus ôbAiapcKU ipad, în « Arheologia », II, 1960, 3, p. 9 (se va cita : A n g li e 1 o v, Bâlgarski grad . . .).
     2	W. Tomaschek, op. cit., p. 295 — 296 §i 300—302 ; S a k a z o f, op. cit., p. 134, cf. p. 68 ; N. B a n e s c u, Les duchés byzantins de Paristrion (Paradounat’on) et de Bulgarie, Bueuresti, 1946, p. 9, 45—47, 52 — 54.
     3	M i h a i G u b o g 1 u, Peninsula Balcanica în descrierea lui Sarif al Idrisi si altor câlâtori arabi. Pe marginea vers inni i bulgâresti de Boris Nedkov, Bueuresti, 1962 (în manu-scris), p. 12 — 13.
4	II u r m u z a k i - D e n s u s e a n u, Documente, 1/2, p. 781 (Nr. DCXXXVIII).
6	Cunoscute ca oraçe în sec. XIII —XIV: A n g h e 1 o v, Bâlgarski grad . . ., p. 9.
     6	Ibidem, p. 14.
7	Ibidem, p. 14—16. Vezi si Hcmopu.H Ha EbAeapun, I, Sofia, 1954, p. 190—191.
     8	D. A n g h e 1 o v, op. cit., p. 17 — 18. Este vorba de comer{ul intern si extern al Bulgariei, la care participau diferitele ei orase.
     9	Vezi mai jos, p. 367.
362