JULIUSZ SLOWACKI, Ceasul meditarli (Poezii §i poerne). Ìn romine§te de Miron fìadu Paraschivescu. Editura pentru literaturà universali, Bucu-re^ti, 1962, 150 p. In afarà de preocupàrile poetiee originale, Miron Radu Paraschivescu intreprinde de multa vreme si o intensà activitate de tàlmàcitor direct ori indirect din literaturi diferite: francezà, rusà, polonà. Dupà 1944 aten^ia traducàtorului M. R. Paraschivescu se ìndreaptà cu predilette càtre literaturile slave. Nume de prestigiu pentru literatura rusà §i sovieticà, precum A. S. Puskin, N. A. Nekrasov si A. M. Gorki, M. §olohov §i N. Tihonov, sìnt cuno-scute azi cititorului romin §i datorità stràdaniei lui M. R. Paraschivescu. In ultimii ani eforturile tàlmàcitorului poet se aplicà indeosebi literaturii polirne, incà foarte pu^in cuno-scutà la noi. O dovedesc traducerile apàrute pinà acum din opera poeticà a lui Adam Mickiewicz (1798 — 1855), care a jucat rolul viorii intìia In romantismul polon 1, WJ. Bro-niewski etc. in ultima vreme, M. R. Paraschivescu a publicat in transpunere romìneascà Ceasul meditarli, un buchet de poezii §i poerne din lirica lui Juliusz Slowacki, alt mare poet polonez. Numele lui Juliusz Slowacki poate fi a$ezat fàrà rezerve alà turi de cel al lui Mickiewicz ; creala poeticà, la fel de valoroasà prin continutul revolu^ionar $i (imita artisticà supe-rioarà, se inscrie, de asemenea, in plinà epocà romanticà. Volumul de versuri Ceasul meditàrii reprezintà prima traducere in lirnba romìnà din opera poeticà a lui Juliusz Slowacki. ìn ceea ce prive^te sumarul, mi se poate spune cà oferà o irnagine rotundà a fìzionomiei artistice a poetului. Fàrà ìndoialà cà ar mai fi putut figura multe alte bucàji valoroase, precum Sowijbski in intàrilurile de la Wola, Inmor-mintarea càpitanului Meyzner s.a., care ar fi subliniat §i mai mult, §i nu de prisos, tonali-tatea patrioticà inflàcàratà a liricii acestui neistovit rapsod al libertàrii. Dar, pentru posibi-litàcite spaziale destul de reduse ale volumului, <*tiprinsul este bine alcàtuit, eviden^iind inchegat realismul si democratismul revolu^iona/ al creatici slowackiene. Transpunerea in romineste este bine fàcutà. Continutui §i de cele mai multe ori chiar forma versurilor originale sint redatte cu fìdeljMfte ?» talent, astfel cà cititorul romin aproape cà nu sesizeazà cà este vorba de o operi» traduitò dintr-o limbà stràinà. Ne referim in special la poemele Tatàl ciumatilor §i ìn Elvetia, unde traducatorul a rivalizat, s-ar putea spune, cu realizarea originalului. Cu atit mai mult àurprind unele incongruente prezente, mai ales, in prima parte a volumului, unele scàpàri care deformeazà textul. Cum este vorba de tradu-cerea unor poezii, anumite libertàri, licenze poetiee, sint uneori necesare, dar nu pe acestea e avern in vedere. Sint unele inversiuni ca de exemplu la pag. 19, unde originalul: « Oto w Ojczyzny kosciele, Oltarze wienezone kwiateni I wonne plona kadzidla ! * a fost tradus dupà cum urmeazà: « Pe-a patriei altare, insHr?it, Biserici sint cu Mori ìmpresurate $i arginata sinirnà-n eie arde ! * in loc de: t In a patriei biserici, iata, Altarele-s cu flori incununate $i aromata sniirna arde ! », denaturìndu-se astfel itnaginea originala. Tot afa la pag. 52 textul: « Stoj^ rozkosz.y próien i dosvtu» s-a tradus: «De orice plàcere desart fi prea-plin », traducerea exactà fiind: «Gol de orice plàcere fi indestulare ». Este o nealen^ie de amànunt, dar care imprumutà opacitate imaginei, implicìnd o contradic^ie care in originai nu existà. Neclarà, de asemenea, ni se pare fi strofa de la pag. 63: « O, tinere^e de-aur, nu-i ii a