Dezvoltarea economica fi social-politica a teritoriului viitoarelor $àri romine se inscrie in evoluta generala a Peninsulei Balcanice si Europei ràsàritene. Secolele XI—XII aduc instaurarea definitivà a instituidor feudale in Bizant, consolidarea domeniilor, accentuarea procesului de aservire a obftiilor.
     Marii feudali bizantini, laici si clerici, stàpìnesc via^a politica a imperiu-lui ; ei ifi incaseazà renta in muncà, in naturà si in bani, cu predominarea neta a ultimei forme in secolul XIII x. In Bulgaria veacului XI, sub stàpinirea bizantina, era cunsocutà indeosebi renta feudalà in muncà, dar nu lipsea fi aceea in bani 2, care se extinde mai ales in perioada urmàtoare, in secolele
XIII-XV3.
     Cercetàrile istoricilor sovietici au aràtat, de asemenea, geneza relatiilor feudale intre secolele IX si XII in Rusia chievianà. Eie au evidentiat totodatà caracterul vechiului oraf rusesc, centru meftefugàresc, comercial fi politic 4.
    0 tràsàturà a dezvoltàrii feudalismului in Bizant a fost continuitatea orafelor cu o produclie destinata pietii.
     Ateliere numeroase fi vestite se aflau la Constantinopol ; de aici se trime-teau stofe de purpurà, màtàsuri, bijuterii, fddefuri, bronzuri, emailuri, icoane, « tot ceea ce evul mediu cunostea ca lux fi ca rafinament »; la Salonic se lucrau mai ales obiecte de aramà, fier, cositor fi sticlàrie ; la Teba fi in Peloponez, la Sparta (Mistra), functionau tesàtorii renumite, màtàsurile tebane iìind ase-muite, pentru fìnetea lor, pinzelor de pàiànjen. Comert cu articole meftefugà-sefti, in schimbul materiilor prime fi al alimentelor, fàceau fi Dirrachium, Corcyra (Corfú), Demetrias, Abylos, Adrianopolis, Selymbria. Orafele au con-trituit un element caracteristic al dezvoltàrii relatiilor feudale in Bizant fi au avut un rol esential in schimbul de màrfuri5: màrturie stau legàturile comerciale ale Bizantului, din care vom retine numai pe acelea privind aria sud-est europeanà.
     Cu Bulgaria ele apar incà in tratatul din 716 fi au fost innoite periodic 6, pinà sub tarul Petru (927—969); bulgarii aduceau la Constantinopol cearà,
     1	G. Osti- ogorski, Pour l'histoire de la féodalité byzantine, Bruxelles, 1954, p. 118 —119 si 356—368; acelasi, Histoire de l’état byzantin, Paris, 1956, p. 281—282, 344 — 347, 354—355.
     2	G. G. L i t a v r i n, EoAeapuH u Buianniua, Moscova, 1960 si recenzia seni natii de Gli. Cronf in « Studii », XIV, 1961, 6, p. 1575 — 1577; Mcmopun Ha Eb.ieapu.'i, I, Sofia, 1954, p. 184, cf. si p. 146.
      3	D. A n g h e 1 o v, Despre unele probleme ale istoriei social-economiee a Bizantului, in Analele Romìno-Sovietice. Istorie, (mai departe A.R.S.I.), nr. 3/1960, p. 82—96 (in special 94—95).
     4	V. V. M avrodino v, Isturiografìa sovietica despre orìnduirea social-economica din Ttusia Kievianà, in « Probleme de istoiie » nr. 3/1962, p. 179 — 220 si B. A. Rìbakov, Scurta privire asupra fenomenelor generale din istoria rusà din secolul al IX-lea — jumatatea secolului al XUl-lea, in «A.R.S.l. » 1962, nr. 4, p. 46—56.
     5	Este si eoncluzia comunà a studiilor ìntreprinse de bizantinistii sovietici, de§i pentru càile de dezvoltare ale oraçelor bizantine pina in secolul X, autorii au pareri diferite; Z. V. U d a 1 { o v a, A. P. K a j d a n, Unele probleme nerezolvate din istoria social-economica a BizanfuJui, in «ARSI» nr. 1/1959, p. 112—114; M. I. S i u z i m o v, Unele probleme ale istoriei Bizantului, ibidem, Nr. 3/1959, p. 115; D. A n g h e 1 o v, Despre unele probleme ale istoriei social-economice a Bizantului, ibidem, Nr. 3/1960, p. 92 — 93; M. I. S i u z i m o v, In jurul problemi particularitàtilor genezei si dezvoltàrii feudalismului in Bizant, ibidem, nr. 4/1961, p. 69; Studierea problemelor fundamentale din istoria social-economica a Bizan-fului in bizantinologia sovieticà din ultimii ani (Rezultatele discutiei), ibidem, nr. 1/1962, p. 113—116; M. V. L e v c e n k o, Byzanre, des origines à 1453, Payot, Paris 1949, p. 165.
      6	Exceptînd, fireste, perioadele de râzboi.
360