Iordan 'fonev in articolili Hukomw OcmpoecKit u npoo Ae Mama 3a noAOMCumejiHun eepou e meopnecmeomo ita h.hkou CbepeMenmi nauiu nucameAU [Nikolai Ostrovski si problema eroului pozitiv in opera unor scriitori contemporani bulgari, p. 305—320]. Automi arata cä Ostrovski da exemplu de tipizare realista a eroului pozitiv, dà indrumäri pentru cuprinderea realitä^ii de pe pozifiile unui inalt ideal estetic si pentru dezvàluirea immusenti nemàrginite a luptàtorilor care ìnfàptuesc revoluta socialistà.
      Gli coralli Dimov publica referatul Tpaduifuume na pycKama peeoAioyuonno-deMOKpamu-uecKa ecmemuKa ehe (fiopMupanemo u paieumuemo na öb/ieapcKama Aumepamypua KpumuKa [Traditiile esteticii democrat-revolu^ionare ruse in formarea si dezvoltarea criticii literare bulgare, p. 69 — 951 referindu-se numai la epoca renasterii nazionale bulgare. Studiul caracterului §i tendinfelor criticii literare bulgare in formare, il duce pe autor la concluzia cà adoptarea, intr-o perioada atit de scurtà, a esteticii materialiste in practica criticilor bulgari din epoca Renasterii se datore§te §i faptului cà au cunoscut si folosit traditile democra^ilor revolutionari ru§i. Desi scriitorii bulgari se sprijinà fi folosesc foarte mult principiile esteticii democrat-revolu^ionare ruse, ei nu ìsi pierd insä originalitatea. Activitatea lor criticà poartà tràsàturile specifice realità ^ii bulgare.
      In douà articole se trateazà probleme privind opera lui Lermontov: Velicico Velcev se ocupà de Tpaeedu.n eopdoeo uckqhuh no3nanus, ceoóodbi u meopuecmea (K eonpocy 06 udeùnoìi npoó.ie.uamuKe hojmm M. fO. JlepMonmoea «fleMon» [Tragedia càutàrii mìndre, a cunoasterii, libertà^ii fi crea^iei. ìn legàturà cu problema continutului de idei in poemul « De-monul » de M. I. Lermontov, p. 121—148] ; Laszlo (¿aldi i§i intituleazà articolul O ebtpa-3umeAbHocmu cunmaKcuuecKux cpedcme e AupuKe JlepMonmoea [Despre expresivitatea mijloa-celor sintactice in lirica lui Lermontov, p. 343—352].
     Evdochia Noceva-Meteva trateazà despre Teopnecmeomo na HeKpacoe e fìbAiapcKomo oóufecmeeno u Aumepamypno paìeumue [Opera lui Necrasov in dezvoltarea socialà fi literarà bulgarà, p. 233 — 252].
      Volumul IV cuprinde si citeva articole ce trateazà rela^iile literare germano-ruso-sovietice din see. al XIX-lea §i inceputul see. al XX-lea: Eberhard Keissner (Berlin), Die Rezeption der russischen Literatur in Deutschland zwischen 1813 und 1848 im Spannungsfeld von Fortschritt und Reaktion (p. 353—362); Harold Raab (Rostock), Wege und Irrwege der deutschen PuSkinrezeption im 20 Jahrhundert (p. 363—377); Edgar Weiss (Berlin), Zur der Rolle Johannes R. Bechers bei der Pflege der deutschsowjetischen Literaturbeziehungen in den zwanziger Jahren (p. 375 — 390).
      Literatura slavà (bulgarà) veche este reprezentatä prin articolul slavistului sovietic
1.	K. Begunov intitulat Hcmopun omKpbimuH u U3Òanu.H « Eecedbi na hoho neue uiy toc n epec Eoeo-MUAy » öoAaapcKoeo nucameAH Ko3Mbi flpeceumepa [Istoria descoperirii §i editärii « Predicii despre nou apärutul eres al lui Bogomil» de scriitorul bulgar Cozma Presbiterul, p. 177 — 204]. Autorul considerò cà istoria literarà a textului « Predicii » Presbiterului Cozma, precum §i istoria des-coperirii si editärii lui pinä in prezent nu este studiatä in suiicientä mäsurä. Cercetarea si alcä-tuirea unei liste bibliografice complete, in scopul studierii ei stiin^ifice, este foarte necesarä, deoarece lipsa unei editii critice bune a acestui monument se räsfringe negativ asupra cerce-tärilor istorice §i iilologice, privind istoria miseärii bogomilice §i istoria literaturii slave din sec. X — XVII. Studierea compietà si mullilateralà a «Predicii», pe baza unei edi^ii critice a textului, intemeiatà pe toate textele editate pinä in prezent, constituie una din problemele principale ale slavisticii. Automi dà in anexà la articolul sàu, textul unei compilaci ruse inedite din « Predica » lui Kozma, alcàtuità la Novgorod pe la sfir^itul see. al XV-lea in legàturà cu luptele duse ìmpotriva ereziei din Novgorod §i Moscova (p. 187—203). Am avea de adàogat la traducerile integrale ale «Predici» in limbile bulgarà contemporanà §i francezà, citate de autor aläturi de versiunea fragmentarä in englezà, traducerea integrala in limba romlna, realizatà de Al. Iordan (Predica prezviterului Cosma, Bucure§ti, 1938).
     Volumul IV cuprinde deasemenea un numär de lucràri ce trateazà diferite probleme din domeniul literaturilor slave. Bonio St. Anghelov in « Hcmopun CAaenno6oA2apcKaH » u pycKama CAasucmimna nayKu do Oceoóoytcdenuemo [Istoria slavo-bulgarà si slavistica rusà pinà la eliberarea de sub jugul otoman, p. 205 — 226] urmàre^te studierea istoriei lui Paisie din Hilandar in Rusia’ pinà la 1877. Ilia Konev in Xpucmo Eomee e cpbócKama u XbpeamcKama Aumepamypa [Hristo Botev in literatura sirbà $i croatà, p. 253 — 272] se ocupà cu douà probleme: 1. Hristo Botev ìn literatura sirbà dupà ràzboiul ruso-turc din 1877 si
2.	Hristo Botev ìn dezvoltarea ideologicä §i artisticà a poetului croat August Ilarambasici. Nicola Tabakov in articolul BaifAae Xühkü u onrnpueanemo na óbAeapcKa ^uMna3un e l/apmpad [Vaclav Hanka si deschiderea liceului bulgar din Constantinopol, p. 227 — 232] publica o scrisoare inedità a lui Vaclav Hanka, invàjat ceh, din care reiese grija sa fa^à de bulgari, pentru ridicarea nivelului lor cultural si dorin^a de a-i ajuta intotdeauna. Eduard Bayer
32 - c. 456
497