mijloc de propagare a ìnaltelor idei umanitare, de prietenie ìntre popoare, un mijloc de luptà ìmpotriva nationalismului, arma otràvitoare în mîinile claselor stàpînitoare: « Eu cred cà flecare om, cinstit în sufletul çi ìn con|tiin{a sa, trebuie sa manifeste o urà neìmpàcatà fa|à de nafionalism, care a fàcut omenirea sa sufere infìnit mai mult decìt toate celelalte calami-tà{i, luate la un loc ».
      ìn ziua de 27 februaric 1923, Sanielevici ìi comunica lui Gorki cà a scris articolul solicitât. Totodatà, arata cà çi-a propus sà prezinte ìn cìteva studii toatà istoria literaturii romìne, studii pe care Gorki urma sà le publice, dupà aprecierea sa. «Am ìnceput cu ìnceputul: cu çcoala clasicà », aràta Sanielevici. Criticul romìn menziona cà a fost nevoit sà traducá versurile ìn prozà, reliefìnd, totodatà, « cà versurile lui Alecsandri adesea au claritatea si perfec^iunea versurilor lui La Fontaine ». 1
      La 6 martie 1923, Sanielevici trimite lui Gorki o ilustratà in care aràta cà, expediind articolul, nu a indicai adresa exactà si-1 roagà sà-i comunice despre primirea lui.
      Din scrisoarea lui Sanielevici càtre Gorki, datatà 24 martie 1923, rezultà cà scriitorul proletar rus a dorit sà aibà textele romîneçti ale versurilor lui Alecsandri: « Va trimit textele romìuesti ale versurilor lui Alecsandri, pe care mi le-a cerut secretarul Dumneavoastrà ». Concomitent, Sanielevici trimite si o traducere in limba francezà, ìn versuri, din poeziile lui Alecsandri.
      Articolul lui Sanielevici nu a apàrut in revista « Eeceda ». Nu se cunosc motívele pentru care nu a fost publicat.
ANEXE
                           1.	O. Câlin, I. Grozea câtre A. M. Gorki
laifi (Romìnia) 21 iulie 1910
                    Scumpe 51 ilustre tovaràçe,
     Intrucit am tradus în romìnejte opera Dumneavoastrà « Mama », ne ìngàduim a và ruga sà binevoi{i a ne permite s-o tipàrim.
     Vrem sà punem la dispozi^ia publicului romînesc çi, mai ales, a clasei muncitoare o operà care, pe lìngà ìnalta sa valoare literarà, posedà calitàfi de propaganda socialista cum 1111 se gàsesc in toatà literatura socialista universali.
      Literatura noastrà nazionali nu contribuie la educala poporului muncitor, iar traduce-rile care se fac, in general, sìnt departe de a constituí o hranà spirituali necesarà pentru clasa muncitoare. Muncitorul romìn cu o oarecare culturà nu gàseste nimic de citit cu folos, in timp ce muncitorul care nu a venit in contact cu propagnda socialista nu dispune de nimic care, ìntr-o formà literarà aleasà, sà-i poatà deschide ochii §i sà-i ìnnobileze sufletul.
      Dacá muncitorii din toate Í à ri le vor gàsi in cartea Dumneavoastrà hrana spiritualà ce le ìnnobileazà sufletul fi-i ìmbàrbàteazà in luptà, pentru proletariatul romìn aceasta va constituí o adevàratà binefacere, càci viaja de oprimare, de ignoranza si de mizerie a nici unui alt popor nu seamànà atìt de bine cu a poporului Dumneavoastrà, cum seamànà viaja poporului romìn.
      Pentru clasa muncitoare din Romìnia care are de luptat atìt de mult cu una din cele mai odioase oligarhii din lume, cartea Dumneavoastrà va constituí un deosebit sprijin moral in lupta pe care o duce cu atìta sacrifìciu.
     Fàri a mai vorbi de celelalte calitaji care ne-au determinai sà traducem romanul Dumneavoastrà sri relevìnd doar pe aceasta din urmà, cea mai importantà pentru noi in lupta pe care o ducem pentru de$teptarea poporului romìn, và rugàm sà binevoiji a ne permite sà ràspìndim paginile minunate ale romanului Dumneavoastrà « Mama », in limba romìnà.
      In asteptarea ràspunsului, và rugàm sà primiji salutàrile noastre frà{e§ti
                                                                            O.	Càlin
                                                                            I.	Grozea
P. S. Pentru a face traducerea noastrà mai accesibilà poporului, care nu este obiçnuit sà plàteascà pi-e(.ul unui volum, noi intenjionàm sà o editàm in 8—10 fascicole sàptàmìnale.
     Và rog sà trimiteji ràspunsul Dvs. pe adresa:
     Redacta « Romìnia muncitoare », Tipografia « Poporului », pentru O. Càlin.
           Bucureçti, Bulevardul Elisabeta 27.
       1 Ì11 acenstìi scrisoare Sanielevici ara t à cS «toatà istoria literaturii roraìne . . . abia cuprinde un secol». Exista in acel timp aceastà mentalitate grecita, iinjiartàsità çi de atyi critici sau istorici literari, dupà care toatà epoca veche a literaturii romîne (sec. XIV —XVIII) ar constituí doar o prefat3 a literaturii moderne, din secolul XIX — XX, singura considerata literatura tn adevàratul ìntcíes al cuvìntului.
480