Jy'/KHOCJIOBEHCKM (PHJIOJIOT», noepeMenu cnuc 3a CAoeeHCKy cfiujio/iozujy, XXV1) MHCTHTyT 3a cpncKoxpBaTCKH je3HK, Belgrad, 1961 — 1962, VII + 593 p.
     Volumul XXV din « Juznoslovenski filolog» — cunoscuta publicare belgràdeanà de fdoi logie si lingvisticà slavà — cuprinde referatele de limbà prezentate de lingvistii din Belgrad si Novi Sad la cel de-al V-lea Congres internacional al slavistilor de la Sofia (1963) precuin fi o serie de alte contribuii. Cel mai bine sint reprezentate problemele limbii literare sìrbo-croate contemporane, dar iiu lipsese ilici studiile de istoria limbii, dialectologie, etimologie, slavistica fi lingvisticà generala, toponimie. Sint prezente, de asemeni, articole referitoare la celelalte douà limbi slave vorbite in Iugoslavia: slovena si macedoneana.
     Seria articolelor prezentate ca referate la cel de-al V-lea Congres internacional al slavistilor 2 ìncepe cu amplili studiu al noului redactor al revistei 3, profesorul M. Stevanovìe, ripoó.ie.Mu ¿au¿oacko¿ poda u noepamnu anaeoAU y cpncKOxpeamcKOM je3UKy [Problemele stàrii verbale fi verbele reflexive in limba sìrbocroatà, p. 1—47]. Autorul supune unui aniíinunfit examen critic rezultatele obfinute pina acuin in studierea mult discutatei categorii a stàrii (rus. 3a,io¿, ser. podi, aràtind eà cele mai multe neclarità(i fi confuzii ìfi au izvorul in concepta morfologicà a diferitilor cercetàtori. Categorici stàrii nu-i este insà specificà o forma morfologicà sau alta, ci ea reiese in mod permanent din raportul dintre verbe fi celelalte parti principale ale propozitiei, iar aceasta dovedefte caracterul ei de categorie sintacticà4 . In continuare, categoria stàrii este studiatà din punct de vedere sintactic, iar numeroasele observa|ii fi conclu/.ii sint bogat ilústrate cu exemple din limba sìrbocroatà, pe baza càrora se fi dà o clasificare a verbelor dupà stare.
      Inrudit ca temà, dar diferit ca metodà, referatul Milkài Ivic, Jedan npoÓAeM c.ioeeiiCKe cunmaiMamuKe oceemsben mpancipopMaifuoHUM MemoòoM (epaMamuUKa y.io.'a MopifieMe « ce » y cpncKOxpeamcKOM je3UKy) [O problemà a sintagmaticii slave lamurità cu ajutorul metodei transformationale (rolul gramatical al morfemului «ce» in limba sìrbocroatà), p. 137—1511, oste consacrai studierii rolului gramatical al morfemului « ce » in limba sìrbocroatà, privit din perspectiva sintacticà. In cercetarea sa, autoarea recurge la metoda t ra ns torni a liona 1 à fi ajunge la concluzia cà « Morfemul ce servefte cu regularitate la marcarea diferitelor realizàri stilistice ale raporturilor sintactice de bazàr ale raporturilor predicatului fajà de obiect, pe de o parte, ri al raporturilor predicatului fata de subiect, pe de alta ».
     iji referatul Irenei Grickat, O npoójieMuua Heeaifuje y cpncKOxpeamcKOM jeiuxy [Despre unele probleme ale nega(iei in limba sìrbocroatà, p. 115 — 136], trateazà o problemà strìns legatà de sintaxa verbului: situala particulei negative ne in raport cu verbul-predicat in propozi|ie. Dupà o sumará trecere in revistà a aspectelor generale ale negajiei, cu care prilej subliniazà lipsa cercetàrilor pe aceastà temà in ceea ce priveste limba sìrbocroatà, autoarea se oprefte, in a doua parte a articolului, la examinarea pe larg a problemei enun^ate. Folosind numeroase exemple, atìt din timba contemporanà cìt fi din cea veche, fi raportind in permanenza situala din sìrbocroatà la cea din rusà fi din alte limbi slave (in special polonà fi cehà), autoarea ajunge la concluzia cà tendinea nega rii formei personale a verbului s, cbiar in situatile in care se neagà o altà no^iune, este foarte veche fi-si are originea in indo-europeanà. Dupà autoare, « In cadmi propozitiei sirbocroate apar ca unitàri ferme, fie constructiile de tipul: He + forma personalà a verbului, fie cele de tipul He + termenul care se neagà + termenul opus » (ex. He jeaan Beh BHine cjiyiajeBa 6hjiq je — nu unul, ci mai multe cazuri au fost), in timp ce « constructia de tipul: He + termenul care se neagà + forma personalà a verbului -f- termenul opus se evità » 6.
     Referatul lui Pavle Ivic, Epoj npo3odujcKiix Moeyhnocmu y pem Kao KapaKmepucmuKa (fioito.touiKiix cucmeMa CAoeeHCKUx je3UKa [Num3rul posibilita Jilor prozodice ca o caracteristicà
1 Pentru voiumele XXII, XXIII s* XXIV, vezi « Romanoslavica * VI, 1962, p. 297—302 §i VIII, 1963
p. 544 — 546.
      4	Pentru identifìcarea lor m-am servit de « Programul * publicat de Comitetul interna(ional al slavistilor $i Comitetul nafional bulgar al slavistilor.
      s Dupà cum se stie, fondatorul acestei publica^ii, A. Beli» (decedat in 1960), a fost totodatà s» redactorul ei principal timp de aproape cincizeci de ani, fàrà intrerupere.
     4	Vezi si M. Stevanovi , rAaeoACKu pod u numahba y ee3u c Hbu.u in « r.iac Cpncice AKaneMnje HayKa h yMeTHOCTH », CCLI, Belgrad, p. 45 — 63.
      5	Dupà cum e s» firesc aceastà tendin}à din limba sìrbocroatà nu cuprinde s* exemplele prin care se realizeazà efecte stilistice.
      8	Este interesant de observat cà realizarea negatici in limba sìrbocroatà, diferità in unele privinje de cea din Unibile slave amintite, este identicà cu cea din rominà, cel pufin in exemplele (destul de numeroase) citate de autoare.
512