cuvintelor bulgàresti Pregàtirea dicfionarului a fost precedati de publiearea a numeroase studii si cercetàri etimologice.
      Largul orizont (eomparativ-istoric) al lui St. Mladenov în interpretarea faptelor de limba reiese si din felul cum explicâ el aspectul actual al limbii bulgare: momentul descriptiv este indisolubil fi in permanenza légat de eel istorie (diacronie) *.
      întreaga viafà a lui St. Mladenov constituie un exemplu de muncà plinâ de abnegafie dedieatà ftiinfei limbii in mai toate sectoarele ei. Dintre discipolii acestui mare inv&fat trebuie pomenit în primul rînd numele acad. VI. Gbeorghiev, unul din reprezentanfii de frunte ai lingvistieii comparative-istorice (indo-europene) din zilele noastre.
      Pentru inerite deosebite prof. St. Mladenov a primit în timpul viefii multe distinefii: in anul 1950, Ordinul « Gheorghi Dimitrov », iar în 1955, ordinul « H. P. Bulgara », cl. I-a. La 25 decembrie 1955, lingviftii bulgari fi stràini i-au adus omagiul lor eu prilejul împlinirii vîrstei de 75 de ani 3.
      La capâtul unei lungi fi grele suferinfe, moartea nu pare sà-1 fi surprins.Cred cà a priiuit-o eu seninâtate.
      Am avut prilejul sâ-1 cunosc pe acad. St. Mladenov. In anul 1960, impreunà eu cifiva lingvisti bulgari fi romini, i-arn fàcut o vizità acasà, pentru a-1 felicita eu oeazia împlinirii vîrstei de 80 de ani. Locuia pe una din stràzile Sofiei, care poartà numele vechilor fari bulgari. Am fost primifi cu un zìmbet de prietenie fi sinceritate.
      Intre aspectul modest al ìncàperii si f imita amfitrionului domnea un acord deplin. Liniftea, tenacitatea si inteligenfa se citeau parcà pe fa fa acestei distinse personalitàfi, care in deeursul anilor — nu pufini la numàr — a fost în permanenfà pâtrunsà, pînà ìn clipa suprema, de idealurile ìnalte si piine de abnegafie ale ftiinfei, càreia i-a ridicat un trainic monument.
A.	VRACIU
IOAN IUFU
(1913 — 1964)
      La 1 ianuarie 1964 a ìncetat din viafà Ioan Iufu, meinbru al Asoeiafiei Slavistilor din R.P.R.
      Nàscut la 25 august 1913 la Ghevgheli (R. F. Iugoslavia), fi-a fàcut studiile la Sofia 51 Bucurefti. In 1939 fi-a luat licenfa la Facultatea de Teologie din Sofia, fiind, In ultimii ani de studii, invàfàtor fi profesor la Institutul Romin din Sofia. Dupà 23 august 1944 a lucrat fi ìn serviciul cultural fi de presà al Legafiei Romìne din Sofia. Din 1948 a lucrat in admini-strafia patriarhalà, serviciul relafiilor cu stràinàtatea.
      Incà de pe bàncile facultàfii, Ioan Iufu fi-a consaerat o mare parte din timp studierii relafiilor culturale romino-bulgare. Dupà 23 August 1944 a colaborat la diverse periodice din Romìnia fi Bulgaria, publicìnd articole care anunfau lucràri de mai mare amploare. Menfionàin articolul sàu OvepK Ha pa3S0Jt Ha pyMbHCKUH nenam, publicat in revista « EvurapH H pyMiHH », No. 1, Sofia, 1946 p. 24 — 27, periodic la care colaborau personalitàfi de seamà din Romìnia fi Bulgaria. In ultimii ani fi-a ìndreptat atenfia spre literatura slavo-romìnà fi relafiile ¡iterare romino-bulgare in evul mediu. Cunoscind perfect, pe lingà limba sa maternà, romina, fi limba bulgarà, arhivele fi bibliotecile din aceste douà fàri fi in special numeroasele manu-scrise ce se afià ìn depozitele rominefti, Ioan Iufu incepuse sà publice o parte din cercetàrile sale. Printre studiile publicate menfionàm: Sbornicul lui Gherman (1359), in « Ortodoxia », Bue., 1960, XII, No, 2. p. 253—279; Manwcrise slave in bibliotecile din Transilvania qi Banat, in « Romanoslavica », Vili, Bue. 1963, p. 451—468; Minàslirea Hodof-Bodrog, un centru de
        1 Un nou dictionar etimologie al acestei limbi publicâ în prezent VI. Gheorghiev, I. Gsilabov, I. Zaimov §i St. Ilcev. Pìnà In prezent au apürut doua fascicole (cf. recenzia primei fascicolo se innata de acad. Al. Graur in SCL, XIV, 1963, nr. 1, p. 135-136).
       3	Vezi de pilda, rpoMamuKa Ha óhAzapcKun e3ux, Sofia, 1939.
       *	Vezi E3UKoeedcKU wìCAedeanun. CòopnuK e necm Ha aKadeMUK Cmeffian Miadenoe no CAyuaü 75-zoduui-Hunama My, Sofia, 1956. In legatura cu via^a ?i opera lui $t. Mladenov vezi çi: VI. Gheorghiev, AKadeMUK Cme$aH MAadenos 1880—1962, « EurrapCKH e3HK », XIII, 1963, fase. 4 — 5, p. 305 — 312; Maria Radu-lescu, ìn « Limba rominà », XII, 1963, nr. 4, p. 395 — 396.
599