IV.	MISCELLANEA
CONTRIBUTI! LA STUDIUL DIPLOMATIMI SLAVO-ROMÍNE Sfatul domnesc §i sigillile diu timpul lui Neagoe Basarab (1512—1521)
AURELIAN SACERDPTEANU
      Domnia lui Basarab voievod, zis Neagoe Basarab, este integrata istoriei noastre s\ib multe aspecte atìt politice cit mai ales culturale. Cu tóate acestea, pinà acum nu i s-a putut inchina o monografie in care sa aparà figura integrala §i reaia a voievodului §i conditile social-politice ale timpului sau. Ca o contribujie la o astfel de monografie aducem $i noi paginile de fa^à in care càutàm sa precizàm care au fost colaboratorii lui Neagoe Basarab in sfatul domnesc $i ce sigilii s-au intrebuinfat 111 a*cel timp pentru autentificarea actelor §i scrisorilor. Astfel alcatuita, lucrarea noastrà servente la critica diplomatica a tuturor arhivaliilor contem-porane, ceea ce va duce in viitor la evitarea folosirii unor falsuri diplomatice §i sigilografice §i la 0 datare mai precisa a documentelor emise de cancelaría farii Rominejti intre 1512 — 1521.
      Am cuprins in cadrul acestei preocupan pe Teodosie voievod, fiu §i urma; al lui Neagoe Basarab (de la care nu ne-a ramas nici un document cu sfat) $i pe Despina, doamna lui Neagoe §i mama lui Teodosie. Prin corespondenfa lor se inmulfesc izvoarele noastre sigilografice si dobindim o imagine mai darà a diplomaticii primei jumàtàfi a secolului al XVI-lea.
     Despre sfatul domnesc al lui Neagoe Basarab s-a ocupat cindva íjtefan D. Greciano intr-o lucrare bogat informatà insà necriticà, azi foarte greu accesibilà 51 mult invechità *. In aceastà privinfà totu) a trebuit sà fie refàcut in intregime. Cit prívente sigillile, acestea s-au bucurat de o mai atentà si erudità cercetare, fàrà a imbraca insà intregul material informativ existent 2.
1	$ t. D. Grecian u, §irul voievozilor cu divane note (farà loc §i an). NeterminatS $i nepusà in
corner}, aceastà lucrare este cunoscutà numai prin cìteva exemplare; folosesc exemplarul personal cu 160 pagini, cuprinzind anii 1501 — 1548. O reconstituiré §i identificare face T. G. Buia t, Din domnia voievodului Neagoe IV
Basarab, in « inchinare lui Nicolae Iorga cu prilejul Implinirii virstei de 60 de ani», Cluj, 1931, p. 79 — 81. Cf. §i Lista dregàtorilor din sfatul domnesc al 'fàrii Bomine§ti in secolele XV—XVII, « Studii ¡¡i materiale de istorie medie», IV (1960), la dregàtoriile §i datele respective, lucrare cu unele lipsuri.
*	Cel dintìi care a atras atenjia asupra unui sigiliu zis al lui Neagoe Basarab a fost Dimitrie A.
S	t u r d z a, Dare de seamà despre colecfiunea de documente istorice romine aflate la Wiesbaden, Bucure§ti, 1888 (extras din An. Acad. Rom., seria II, t. Vili, sect. H)> P* 11 —12, cu traducere de B. P. Hasdeu $i bunà repro-ducere In pianga I. Numai ci documentul la care se refera (azi la Acad. R.P.R., Doc. XXI/204) nu este al lui Neagoe Basarab, ci de la Basarab Laioti. Cf. I. Bogdan, Documente privitoare la relafiile 'f'àrii Romtne§ti cu Bra§ovul §i cu '¡'ara Ungureascà in sec. XV §i XVI, I, Bucure^ti, 1905, p. 128 — 129. Tot a§a il consideri $i G r. G. T o c i 1 e s c u, 534 documente istorice slavo-romine din T'ara Bomineascà Moldova privitoare la legà-turile cu Ardealul 1346 — 1603, Bucure^ti, 1931, p. 94 — 95. Dupà aceea a urmat loan Bogdan, mai intli prin punerea in lumini a douà sigilii numai prin traducerea legendei lor (Documente §i regeste privitoare la relafiile Tàrii Romine§ti cu Bra^ovul §i Ungaria in secolul XV §i XVI, Bucure?ti, 1902, p. LXIII —LXIV $i LXXIX — LXXX), apoi mai pe larg lntr-o nouà prelucrare cu privire la acelea§i documente (Belatile, 1905, p. LXIII §i LXXVI — LXXVIII). I. Bogdan, prin caracterul specific al lucràrii sale, nu a putut stabili toate variantele sigilografice, dar prin adnotàrile atlt de minu^ioase la fiecare document editat a adus cea mai buna contribuye la sigilografía romineasca. In acela§i timp contribuii pre^ioase a adus ¡¡>i Stoica Nicolaescu, atlt in ce prívente lectura unor legende cit §i pentru folosirea desenului, care fixeazà cel mai bine descrierea sigiliilor (Documente slavo-romine cu privire la relafiile ’J'arii Romínejti cu Moldova ?i Ardealul in sec. XV §i XVI, Bucure^ti, 1905, p. 334 — 335). In sfir§it, Petre V. Nasturel nu aduce nici o contribute, cici consideri valabilS identificarea grecita a lui Sturdza, la care mai adaugi o informatie de la St. Nicolaescu (Nova plantatio, Bucure^ti, 1905, extras din « Revista pentru istorie, arheologie $i filologie », vol. XV, p. 36 — 37). Mult mai tlrziu, !ntr-o lucrare de ansamblu de valoare ¡negala, se menjioneaza numai sigiliul mare al lui Neagoe Basarab §i mai pe larg despre sigiliul ora^ului Tirgovi§te ( E m i 1 V i r t o s u, Din sigilografía Moldovei ?i a Tàrii Bomtne§ti (Documente privind istoria. Bomtniei. Introducere, vol. II), Bucure^ti, 1956, p. 410, 443 — 444 §i 492—494).
405