nótele etimologice publícate de S Puscariu 1, N. Dráganu 2, V. Bogrea3, C. Lacea 4 ín « Dacoromania » si A. Scriban 5 ín « Arhiva ». Dar cele mai nume-roase si, aç spune, cele mai precise etimologii sîrbocroate au fost date de acad. E. Petrovici, care, pe língá stabilirea etimologiei, face o serie de considera^ii de principiu, privind vechimea cuvintelor ímprumutate ®, aria lor de ráspín-dire 7, tratamentul fonetic pe care îl sufera ín limba romînà 8 çi áltele. Foarte importante pentru studierea împrumuturilor lexicale ín graiurile romínesti din Banat sínt si glosarele regionale 9, care cuprind un bogat material ín majoritatea cazurilor neprelucrat 10. Valoarea stiin^ificá a acestor glosare este însâ redusâ de faptul câ notarea fonética nu este exacta, sensul cuvintelor nu este totdeauna ciar ilustrat11 si nu se dau indicatii precise asupra ariei lor de ráspíndire. Unele dintre aceste lipsuri sînt înlàturate ín volumele Atlasului lingvistic romín apárute pina ín prezentl2, care insá nu redau íntreaga sferá semanticá lingvistic romín, ín « Studii si cercetári lingvistice », 1 — 2, VI, 1955, p. 145 — 146; I. P í t r u {, Influences slaves et magyares sur les parlers roumains, în « Romanoslavica », I, Bucureçti, 1958, p. 42. Vezi $i G. M i h à i 1 à, Contribuai la studierea geografïei imprumuturilor slave în limba romînà, în «Romanoslavica», VII , p. 23—54; acad. E. Petrovici, Raportul dintre izoglosele dialectale slave si izoglosele elementelor slave aie limbii romîne, în « Romanoslavica », VII, p. 11—22. Avîndu-se în vedere îinprumuturile sîrbocroate în Banatul romînesc, nu citàm ait'i si lucrSrile referitoare la îinprumuturile sîrbocroate în graiul romînilor din Banatul iugoslav. 1 «Dacoromania», II (1921—1922), p. 595 — 596. 2 «Dacoromania», III (1922-1923), p. 704; V (1927-1928), 1929, p. 328, 329, 347; VI (1929-1930), 1931, p. 347. 3 «Dacoromania», III (1922-1923), p. 79, 231, 734; IV2 (1924-1926), 1927, p. 802, 816, 821, 822, 833, 855. 4 « Dacoromania », III, p. 749. 5 «Arhiva», XXVIII, 1921, nr. 1, p. 73; XXIX, 1922, nr. 4, p. 478; XXXI, 1924, nr. 1, p. 38. 6 Vezi E. Petrovici, Vestiges des parlers slaves remplacés par le roumain, în « Balcania », VI, Bucureçti, 1943, p. 498 — 501. ' Vezi op. cit., p. 512 si O seamâ de sîrbisme din Banal, în « Dacoromania », VI (1929-1930), p. 366-369. 8 Vezi «Dacoromania», V (1927—1929), Cluj, p. 482-483. 9 Vezi Romul S. Molin, Din graiul bânàfenilor, în «Noua Revista Romînà», 1910, nr. 13—14, p. 191—192; E. Novacoviciu, Cuvinte bânà{ene, Oravi{a, 1924; L. C o s t i n, Graiul bânâtean, vol. I, Timiçoara, 1926, vol. Il, T.-Severin, 1934 ; St. P a j c a, Glosar dialectal alcâtuit dupà materialul cules de corespondenfi din diferite regiuni, în « Analele Academiei Romîne», Mem. sec^iei lit., t. IV, Bucureçti, 1928 — 1929. In ultima vreme, astfel de glosare au apàrut in revístele « Cum vorbim » ¡ji « Liinba romînà». Vezi, de pildà, Bibliografía lucrârilor de lingvisticà apàrute dupà 23 August 1944, în « Limba romînà », nr. 4, 1959. Bibliografía e continuatâ în LR, numerele 4 aie fiecàrui an. Vezi si Materiale fi cercetâri dialectale, I, Editura Academiei R.P.R., 1960, §i Pia Gradea, O culegere de cuvinte bânâfene, în Lexic régional, Societatea de §tiin{e istorice si filologice, Bucureçti, 1960, p. 120 — 121. 10 Unele etimologii stiintifice stabileste doar íyt. Pasca, în op.cit. în celelalte glosare indica^iile etimologice, în mâsura în care exista, au un caracter diletant (vezi, de ex., L. C o s t i n, op.cit., vol. I, p. 112: gost « oaspe »