(Trecutele timpuri càrti tipàrite nu posedau
          Cei ce doreau sa aibà, accia insufi le scrieau
           Mai adevàrat decil càrtile tipàrite intàresc
          Dar cele copiate adunindu-le in tipar le trirnit
          Cele de minà scrise pina acurn in arhive se pàstreazà
          $i cele tipàrite de la eie cu adevàr se apàrà
          Multi pàrinfi s-au mintuit cetind càrtile copiate
          Din toate ar.estea mai ràu este a nu ceti nici un fel
          Sà dea Dumnezeu, ca aceastà carte sà fie in folosul cetitorilor
          Sà implineascà cele scrise, mai multor celor ce o vor avea.
                                                        Epigrama).
inselli miri de pe inanuscris
f. 7 alba. CO k h h 3 k c t n h s k & i|i c N 11
           w(in) Mi,MAH Sr|l-KAd^lHC':iSI RHHHCHIId ÌCTk, w(in) «KddCTU KÌ«SpiCKÌH, HkIN'ÌllU K&iiKCKdl'« ciroarK rpd,\d h infc«n’H ; SrtìfaHHil'> cmapud cj(>.MOna)fd Kdcid7» mpSAd K mopuii muu> tt M«HdCmljp-k CJ«pS»:Hd'k, H	« HiH fjiAHKdrU* l’.dCfAtH SCMIp«HAk ICII'h, «UT» XI
  I	.	.
             KkM'k II .V'IvAdlllidk SMIIklH AUMIIIIIRaI «K0»:< il'« C«f.Cmil:IIHMJI COMIIHill'H HÌII.IKAHIOaik C.UU Hd
            KHHrS cilld!'« Ìcv'xTa Ì:p5cjAH.MCKdrvi' ; aP^é jkì npn(A)Naru> Iiì<ia Ooj cKaro h npoMda npHAH-ca^r'h xoir.jiH m c^RspuitH« \'3HamKi ¿d MifitiiiK èro mpS,\a h	kjwr kkia k w m*fi
          (Scris: a doua jumatate a sec. XVIII-lea).
           ( 1ti§tUntare despre cartea aceasta.
          Din Tara Ungrovlahiei este scoasà, din regiunea Bucure§ti, din Timitul Buzàu, a aceluias ora§ §i episcopie; a fericitului staret scliimonahul Vosile cu truda càruia acolo si mànàstirea s-a construit, si rinduiala Marelui Vosile in ea a organizat, el insà a fost §i creatorul Rugàciunii mintii precum ale sale proprii compuneri il aratà aici la cartea sfintului Isihie al Ierusalimului, alta la cuviosul Nil Sorschi si celelalte prefete, doritorul de a-l cunoaste desàvirsit, sà ceteascà opera sa si va infelege ce fel de bàrbat a fost acela).
f. 134 (Okkiìiuaiv nurdNd mìp&iSh xd\{*R <>cn*RdHd. (Minàstirea Poiana Màrului este intemeiatà la 1702).
f. 175 Or* KHwra pd^d Kojk'a	Chawumu AWHdcmkipva CRrftToyciitHC dr>> KdAdpdmiRC •&. nonpk:-
          HUNUd IrSAtiNOAt Ad3dpÉA\-k : p<*k5 *dvvn AAdpra kì	kt* r«aIs’ih nocrk (Cartea aceasta
          este a robului lui Dumnezeu, monahul Sirneon a minàstirei Sf. Adormiri Calaraseuca, tuns de igumenul Lazàr, anul 1813 martie 23 zile in marele post). f. 156 §i 'IiiTdA’k ctk> khhtS thm^aìh IIkahork (><*kcAORCKiH (A cetit cartea aceasta Timotei Ivanov f. 160 Socolovschi). MHJiociTiHBbift rocnoAHHT». 5Iccbi, 1885 (Alilostive domn. Ia§i 188-5),
Komanul « Deziderie» $i cultura rominà veche
     Am aratat mai inainte cà importala manuscrisului create datorità faptului cà in el gàsim cea mai veche copie slava a romanului « Deziderie » fi unica ce se cunoa§te pina acum in manuscrisele slavo-romine.
     Romanul « Deziderie » 1 a fost alcàtuit in Spania, in sec. al XVI-lea de un anonim, sub titlul Espejo de religioso, iar in limba polonà a fost tradus de medicul de curte al lui N. Radzi-will, Gaspar Wilkowski, dupà o versiune intermediarà latina. Versiunea polona s-a publicat prima oarà in 1589 la Cracovia, in tipografia lui A. Piotrkowski si avea scopili sà serveascà propaganda catolica dusà de iezuiji impotriva reformei, a càrei influenza era in vàdit regres 2. Atit Gaspar Wilkowski cit §i protectorul sàu N. Radzwill apar^inusera unul sectei ariene, celà-lalt confesiunii protestante, de unde se convertiserà la catolicism.
       1 Pentru informatine istorico-literare §i bibliografìce cuprinse in acest paragraf, automi tine sii mul|u-measea tovara^ilor: M. Rttaia, Secretami ?tiin|ific al Bibliotecii de Stat «V. I. Lenin* din Moscova, conf. I. C. Chitimia, precum §i Directiunii Bibliotecii de Stat « V. I. Lenin * din Moscova, Directiunii Bibliotecilor Narodowa din Varsovia ¡¡¡i Jagiellonska din Cracovia.
      *	Ulterior s-a reeditat la Cracovia in 1594, 1599, 1G25, 1734 $i la Lvov in 1742. Exemplare ale acestor editii se gasesc in Biblioteca Narodowa din Var§ovia, Biblioteca Jagellonski din Cracovia, Biblioteca Ossolinski din Wroclaw, Biblioteca Czartoryski etc. K. Estreicher in Bibliografìa Polska, tom. XXXIII, p. 20 — 21 mentioneaza traducerea f3cut3 de Wilkowski.
462