Informata despre istoria veche a slavilor se pot gasi mai aies de la f. 335 v înainte, iar çtirile despre poporul rus se ìnmultesc considerabil dupà anul 1453 (càderea Constantinopolului), ìncheindu-se cu evenimentul consemnat in cronograful nostru sub titlul: « Pentru aleagerea bunului credincios fi de bun neam, a marelui domn împârat fi marelui cneaz Mihail Feodorovici, a toatà Rusia samoderjel » (f. 511 r).
    Nu lipsesc nici date privitoare la tara noastrà. Se fac scurte mentiuni despre « Daciskiia pâmînt » (f. 460 v) sau despre « rìul Dunae », care « cade ìn Marea Pontiei pe japte guri » (f. 40 r). lata fi cîteva atestàri privind rela|iile lui Çtefan cel Mare cu Rusia:
     « In ai 6991=1483 luat fu Kievul cetatea. . . Iarà ìntr-aceaiasi iarnà ìnsu-ratu-se-au cneaz Ivan, feciorul marelui cneaz Ivan Vasilievici, fi luo fata lu volonski voevodul, a lu Stefan, cu numele Elena » (f. 439 r).
    . . .« in ai 6992 = 1484... se-au nàscut cneazului, lu Ivan Ivanovici, fiiu Dimitrie, den voevodeasa fata Elena a lu Stefan » (f. 439 r).
     ... « In zilele acestuia, marele cneaz Vasile Ivanovici, se prestavi Stefan cel Viteaz, voevoda volonskii, carele au ucis 150.000 de turci, au ucis 1. Çi pe alti tàtari au ucis fàrà de numàr munirne. §i pe Matiias, craiul unguresc, den pàmîntul lui 1-au gonit. Çi dupà dinsul au ràmas, ìntr-al lui loc, voevod, fratele lui, [sic] Bogdan odno okói » (f. 445 v).
     Originalul rusesc al versiunii din ms. 1385. Problema identifìcàrii origina-lului rusesc dupà care s-a tradus ìn romìnefte ms. 1385 1-a preocupat numai pe Çt. Ciobanu. El a observât just cà la baza versiunii romìnefti se allà un cronograf « de tipul celui din anul 1617 » (op. cit., p. 49), ceea ce, potrivit terminologici consacrate ìn literatura rusà de specialitate, corespunde unui cronograf din cea de a doua redac^ie rusà. Autorul precizeazà apoi cà « originalul traducerii a fost tipàrit la Chiev in anul 1736 » (op. cit., p. 50).
    Afirmatia din urmà trebuie ìndepàrtatà din urmâtorul considèrent, ijst. Ciobanu a fost indus ìn eroare de lectura grefità a titlului sub care e ìnfàti-fat un fragment istorie, introdus in manuscrisul nostru la f. 17 r:
    « Scrisd istorie den càrdie Kievului ceale dpàrite. Ani de la facerea lumii -+ kca\\ ».
    Titlul real este doar prima propozitie. El se referà, probabil, la una din editiile Sinopsisului atribuit lui Inochentie Ghizel, edi^ii apàrute la Kiev in a doua jumàtate a secolului al XVII-lea. A doua propozitie, defi scrisà cu aceeafi cernealà rofie ca fi titlul, enuntà de fapt ìnceputul expunerii evenimen-telor cu anii 2244 de la facerea lumii. §t Ciobanu citìndu-le ìmpreunà: « Scrisà istorie den carpile Chievului ceale dpàrite aici (sic !) de la facerea lumii 7244» [sic !] si fàcìnd apoi cunoscuta operaie de scàdere a cifrei de 5508, a tras concluzia, evident eronatà, in sensul cà ms. 1385 ar reprezenta traducerea unei tipàrituri din 1736, de la Kiev.
    In càutarea originalului am fost nevoit sà merg pe o altà cale: comparatia ìntre continutul manuscrisului nostru cu al diferitelor cronografe rusefti. Ìn acest scop sînt necesare mai întîi cîteva làmuriri privind, in linii generale, unele tràsàturi ale cronografelor rusefti.
    Ìn istoriografìa rusà, cronograful a avut un rol ìnsemnat. Din secolul al XV-lea pìnà la ìnceputul secolului al XVIII-lea, el a reprezentat pentru
     1	Verbul au ucis répétât, din eroare, de autorul manuscrisului.
92