Intr-adevàr, versurile populare pàstreazà pinà in zilele noastre transmisiun istorice. Dar eie sint de natura fi mai ales de ideologie nefeudalà, autentic popularà, reflectind numeroase fapte fi evenimente fi evocind personalitàti care au trezit un ecou puternic fi au interesat viata maselor populare. Se vorbeste, de pildà, de « frenska zemia t)1, situata de versurile unui colind pe tàrmul de miazà-noapte al Dunàrii, adicà acolo unde in sec. XIII existau colonii genoveze3 ; de nàvàlirile tàtàrefti din acelafi secol al XlII-lea, care au atins malul sudic al Dunàrii fi au làsat amintiri in citeva balade3 ; de cea de a doua càsàtorie a tarului Ioan Alexandru al 111-lea fi consecintele ei politice pentru viata maselor populare, care sint reflectate intr-un colind laic4 ; la fel de transmisiunile despre tarina Ana a Vidinului— fiica lui Nicolae Alexandru Basarab al 'fàrii Rominefti—ca fi cele despre lupta fìului ei pentru recucerirea Vidinului 5, càzut in puterea turcilor ; de càderea Bulgariei feudale 6 fi luptele voevozilor romini Mircea fi Dan pe teritoriile bulgare, care, ca fi cele ale lui Iancu de Hunedoara, s-au pàstrat in amintirea epicà bulgara, la fel ca fi competi^ia maghiaro-turcà din primele decenii ale veacului al XV-lea pentru stàpinirea Tarii Rominefti 7, rivalitàtile domnefti din Tara Romineascà 8 ; cucerirea Constantinopolului de càtre turci 9, chemarea lui Radu cel Mare la Constantinopol fi prestigiul de care se bucura acesta in fata turcilor I0. Toate sint evenimente istorice autentice, reflectate in versurile populare bulgare.
     Lipsa transmisiunilor feudale proprii din epica oralà bulgara, ca fi viziunea negativà in care sint infàtifate putinele personalitàti feudale bulgare a càror amintire a fost perpetuata epic, contrasteazà afadar cu pàstrarea in transmisiunile bulgare a numeroase fapte istorice, de cele mai multe ori exterioare istoriei bulgare, dar care au atins via^a maselor populare, creind in felul acesta specifìcul epicei bulgare fi deosebind-o, in cadrul epicei sud-slave, de cea sirbà. Aceastà deosebire nu este rezultatul unor fapte intimplàtoare, ci rezultatul fìresc al unor situatii istorice fi culturale specifice.
     Epica bulgarà, solidarà in ceea ce privefte « istoricitatea » cu cea sirbeascà, se deosebefte categorie de ea indatà ce luàm in considerare atitudinea fatà de realitàtile feudalen. Ideologia poeziei populare sirbefti, poezie care folosefte ca material artistic in primul rind amintirile feudale, a fost neindoielnic determinatà fi càlauzità de actiunea culturalà a bisericii, care a fàcut din transmisiunile feudale, pe de o parte, stilpii desustinere ai autoritàri sale in fata maselor, auto-
     1	« C6opHMK 3a HapOflHH yMOTBOpeHHM », 1891, p. 77.
     2	Despre « frenska zemja » am vorbit pe larg in comunicarea Din relafiile populare medievale intre romini si slavii de sud, Jinutà la Asociaría Slavistilor din R.P.R. la 17 aprilie
1962.
     3	Boia» Anghelov, Balada populará istoricâ búlgara, in « Ykhtcjickh n pernea ». Text comunicat in trad, rominà de Pirin Boiadjiev.
     4	Sbornicul citat, VII, 1895, p. 11.
     5	Ibidem, XII, 1900, p. 77, n. 6.
    6Fr. Miladino v, op. cit., Nr. 58.
     7Fr. Miladino v, op. cit., Nr. 67.
     8	« nepHoziHHecKo cnHcamie », 1870, 1.
     9	A. P. S t o i 1 o v, op. cit., I si II, Nr. 42, forme decalcate de pe anecdota bizantina a câderii 'farigradului. cf. M a r c e 11 u s, Chants populaires de la Grece moderne, Paris, 1860.
     10	A 1. lorda n, Les relations culturelles entre les roumains et les slaves du sud, Bucuresti, fàrà an, p. 89—91.
    11	Cf. si tezele noastre din CóopHUK orneemos eonpocbi no jiumepamvpoeedeHwo, Moscova, 1958, p. 20-23.
34