laic (inspirai de soarta fiului lui Constantin Kopronimul, aruncat in temni^à fi orbit de marna sa, pentru ca sà-fi poatà pàstra tronul impàràtesc) pe schema fabula^iei evanghelice a ueiderii pruncilor de càtre Irod.
     Firefte, cercetàri ulterioare vor putea identifica si alte atestàri in sprijinul legàturii directe dintre bogomilism si continutul actual al colindelor. Ne oprim aici in legatura cu aceste probleme, dat fiind ca studiul nostru nu urmàreste sa epuizeze problemele pe care le ia in discutie, ci sa sugereze fecunditatea lor fi sà atragà atentia asupra faptului cà rolul cultural al bogomilismului nu trebuie redus la un singur aspect — circulatia apocrifelor.
    § 3. Bogomilismul §i transformarla domestica a epicii bulgare. Pentru acelafi motiv ne multumim sà indicàm fi in aceastà problemà, in treacàt, púnetele esentiale in vederea cercetàrii unui alt aspect al influentei bogomilice asupra epicii bulgare: e vorba de caracterul domestic pe care-1 capàtà epica bulgara in vremea posterioarà secolului XIV.
    Bogomilismul, utilizind creatia epicà populará a slavilor de sud pentru necesitàtile sale rituale, necesitàti ce au dat, naftere pe pian literar genului specific al colindelor, le-a supus, dupà cum am vàzut, unui amplu proces de integrare si prelucrare, conform cu ideile fi tendintele sale. Colindul bogomilic fi-a asimilat aceastà creatie epicà in acelafi fel in care fondul literar apocrif bogomilic fi-a asimilat creatiile anterioare bizantine sau traducerile lor slave realizate in afara comunitàtilor bogomilice : preluind direct, cind se putea, prelu-crind, epurind, cenzurind atunci cind fondul de idei nu convenea orientàrii generale a mifeàrii.
    Literatura oralà bogomilicà, la fel cu literatura scrisà, a salvat fi a perpetuai, ca urmare a acestui fapt, un fond cultural, care altfel s-ar fi pierdut. Numai faptului ca epica istoricà neritualà a devenit in cadrul culturii bogomilice epicà ritualà a colindelor ii datoràm pàstrarea—cu o precizie fi limpezime neo-bifnuità memoriei folclorice — a numeroase transmisiuni istorice medievale. Devenit text ritual, deci in generai intangibil, textul creatiei epice a fost sustras in mare parte acelui proces de continuà prefacere caracteristic epicii populare, care nu pàstreazà o amintire istoricà mai mult de trei secóle. El ni s-a putut astfel transmite peste secóle mai putin alterai decit este regula in asemenea cazuri. Dar el ni s-a transmis afa cum 1-a « ajustat » in cuprinsul ei, cultura bogomilicà devenità treptat cultura populará bulgarà, dincolo de granitele dogmei bogomilice. In studiul de fa|à acest proces de ajustare, pe care il numim de configurare 1-am urmàrit in trei din aspectele sale esentiale: a) modificarea ideologici religioase in conformitate cu perspective bogomilicà antifeudalà, b) respingerea in bloc a transmisiunilor feudale proprii sau prelucrarea lor in sens negativ, antifeudal fi c) crearea unui gen literar special, destinat a servi practicilor rituale bogomilice: colindul, ale càrui forme religioase creftine mai cunoscute nu sint totufi nici originare, nici cele mai reprezentative, si nici cele mai numeroase.
    0 ultima directie in care s-a exercitat procesul de configurare a culturii populare bulgare de càtre bogomilism este transformarea epicii cu caracter feudal fi cu personaje istorice intr-o epicà de caracter domestic. Procesul are loc dupà sec. al XIV-lea fi diferentiazà profund evolutia epicii bulgare de aceea a epicii sìrbefti. Aceastà transformare a fost insà numai de naturà socialà. Ea nu implicà o golire a epicii bulgare de continutul ei istorie, istoricitatea continuind a ràmine mai departe tràsàtura definitorie comunà cu intreaga epicà sud-slavà.
41