O prezentare metodica çi darà a acestor evenimente istorice se datoreste lui Stefan Psacu si ea a fost inclusa ìn expunerea istoriei Transilvaniei *. 0 caracteristicà a evolujiei condijiilor soeial-economice ìn care tràiau iobagii din Transilvania, ìn epoca premergâtoare râscoalei, este comunitatea de interese fi de luptâ antifeudalà a taranilor romìni fi unguri. In aceastà perioadà, lupta de elasâ a avut un caracter permanent fi s-a manifestai sub diferite forme, caracteristice orìnduirii feudale. Analizìnd cauzele interne fi externe care au dus la izbucnirea râscoalei, Pascu relevà fi efectele produse de invaziile turcefti asupra puterii de rezistentâ a feudalilor, ceea ce in conditiile cuceririlor turcefti din prima jumâtate a sec. al XV-lea constituie o realilate ¡storica. Stratifi-carea socialâ a râscoalei dà prilej autorului sà constate cà revendicàrile cu caracter politic « invedereazà tendinea Jârânimii de a obline drepturi politice, de a fi recunoscutà ca o stare politica » 2. Fârâ sâ se rezume la afirmatii generale, Pascu cautâ sâ stabileascà aria de râspîndire a râscoalei pe teritoriul Transilvaniei fi scoate in evidenjâ caracterul dufmànos al uniunii de la Capìlna fatâ de interesele Jàrànimii exploatate. In sfìrfit, concluziile puse pe marginea apropierii eelor doua ràscoale, 1437 fi 1514, exprimâ într-o formâ concisà caracterul social-eeonomic al acestor mifcàri populare. Nu putem încheia aceastà prezentare fârâ a aminti fi de pozijia adoptatà in Istoria Romîniei fatâ de aceste probleme. Expunerea paragrafelor respective se datorefte lui Çtefan Pascu, despre ale càrui contribuii ne-am ocupat mai sus. De data aceasta, se lârgefte cadrul cercetàrilor in legatura cu ràscoala de la Bobìlna. Inainte de a se trece la evenimentele din 1437, autorul face o incursiune in situatia social-economieà din Transilvania, in prima jumâtate a sec. al XV-lea, oprindu-se mai aies asupra râscoalelor târânefti din aceastà perioadâ. El admite cà la data aceea « ideile husite gàsese o stare de spirit foarte prielnicâ, atìt in Transilvania cìt fi-n Moldova » 3. In legâturâ cu aceasta, se face o prezentare necesarà pentru ìnjelegerea problemei influenjelor, in sensul cà nu poate fi vorba de o transplantare aidoma a ideologici husite, ci ràspìn-direa husitismului in Jàrile Romìne, ca fi aiurea, a fost eonditionatâ de existenja unor eonditii locale favorabile, adicà « idei antifeudale care cores- Din dorin^a de a completa documentaria istoricà a evenimentelor legate de ràscoala de la Bobìlna, L. Demény publicà Te.rtele celar douà Infelegeri, ìncheiale in 1437 intre ràsculafi si nobili, dupa documente originale (« Studii », 1960, 1, 91—111). Este vorba de cele douà acte din 6 iulie fi 10 octombrie 1437, ìncheiate ìntre tàrànimea ràsculatà fi nobilime, precum fi de « Insemnarea fàcutà in protocolul Conventului din Cluj — Mànàftur despre ìncheierea ìntelegerii din 6 iulie ». Valoarea noilor texte rezidà in faptul cà sìnt reproduse dupà docu-mentele originale, aflate ìn arhivele din Budapesta. ìn a farà de aceasta, Demény mai pune in circuiate 12 Documente referitoare la ràscoala de la Bobìlna (« Studii fi materiale de istorie medie», 1960, IV, p. 395—421). Actele con^in informaci prefioase ìn legàturà cu întinderea râscoalei fi mai aies cu denumirile date de vìrfu-rile feudale acestui eveniment social. 1 Din Istoria Transilvaniei, Bue., I, 1961, ed. II, p. 144 — 153. Literatura husitologicà din tara noastrà s-a ìmbogàtit, in cursul anului 1961, cu un studiu documentât, datorit lui C. C. Giurescu fi intitulât: Befugiul husifilor fi centrele lor din Moldova (Utociitè husitù a jejich strediska v Moldavsku, in « Sborn le praci Filosofické fakulty Bménské university », X, 1961, p. 105 — 120). Autorul examineazà cauzele care au fàcut ea unii dintre adeptii husitismului sâ ajungâ in refugiul lor pinà ìn {ara Moldovei. Totodatà, autorul stabilefte si rflspìndirea geografica a acestor réfugia ti in cìteva ora se din Moldova: Trotuf, Bacàu, Roman, Tg. Neaiu(, Hufi, Ciubàrciu. 2 Ibidem, p. 150. 3 Istoria Romîniei, II, Bue., 1962, p. 403. 400