La Harkov Jan Endzelin ramine pìnà ìn anul 1920. în vacacele de vara a ìntreprins o serie de cercetàri dialeetologiee, cutreierìnd aproape pe ìntregul teritoriu de limbà letonà. Rezultatele le-a fàcut cunoscute ìn numeroasele sale lucràri de geografie lingvistieà, etimologie, toponimie çi istorie a limbii. Ìn generai, perioada petrecutà la Harkov a fost una dintre cele mai fructuoase din via^a lui. Dintre cercetàrile publicate ìn acest ràstimp vom semnala aici doar unele, anume pe cele legate de studiul limbilor slave: originea infìnitivelor slave comune in— nçti1, originea lui è 2 etc. Tot acum serie monumentala Lettische Grammatik 3, o gramaticà comparata nu numai a limbii letone, ci a tuturor idiomurilor baltice, opera care i-a asigurat celebritatea in lumea savantà pe plan mondial.
      în anul 1920 Jan Endzelin se transféra la Universitatea din Riga, unde ia parte activa la via^a culturalà a Jàrii. Cu cì^iva colaboratori (A. Abele, J. KaulinS, P. Smits, 2. Grauds, E. Hauzenberg, F. Jâkobsons, L. Paule, J. Plâkis, B. Spülis §i J. Turkupulis) editeazà in anii
1922	çi 1925, douà volume de toponimie letonâ 4. A redactat, complétât §i a dus pìnà la capàt vasta opera lexicograficà initiatà de K. Milenbach: Lettisch-deutsches Wòrterbuch (4 vol., Riga,
1923	— 1932). în colaborare cu E. Hauzenberg a publicat doua volume de Completori si cercetàri la acest dicjionar (Riga, 1934 —1946) 5. Este un dicjionar tezaur çi etimologie in acelasi timp de proporci grandioase (in total 5480 pagini).
     ìntre anii 1920—1930 J. Endzelin publicà un mare numàr de studii de proporci mai reduse, in care dezbate, ca §i pìnà acum, probleme actuale de lingvistieà si indoeuropenisticà. A redactat, de asemenea, publica^ia Filologu biedrlbas raksti (Studiile Societatii filologice, 20 de volume), în paginile càreia au fost tipàrite numeroase studii de limbà.
      ìn anul 1938 prof. Endzelin tipàreçte lucrarea LatvieSu valodas skanas un formas (Sune-tele çi formele limbii letone), care cuprinde fonetica çi morfologia istoricà a limbii letone, iar in 1943 si 1944 doua gramatici ale limbii vechi prusiene 6.
      Dupa ràzboi çi-a continuât activitatea la Universitatea çi Institutul Pedagogie din Riga, ìn anul 1945 a publicat o introducere in filologia balticà 7, iar peste trei ani, un manual de loneticà §i morfologie istoricà çi comparata a limbilor baltice 8. ìn anul 1951 reediteazà, cu modiilcàri §i completàri, Lettische Grammatik, in limba letonà 9. ìn 1952 revine, cu argumente noi, asupra problemei vechilor rela^ii lingvistice balto-slave 10, examinatà sub toate aspectele încà în teza de doctorat din 1911. ìn anul 1956 publicà, in colaborare cu elevii sài de la Insti-tutul de limbà si literaturà al Academiei Letone de Çtiinle, primul volum (literele A — J) din Nume de locuri în R.S.S. Letonà u.
      Un loc important in creala lui J. M. Endzelin il ocupà studiile de dialectologie baltica: letonà, veche prusianà si — ìntr-o mai micà màsurà — lituanianà. Tot aici trebuie relevatà contri bu^ia valoroasà a autorului in definirea pozi^iei limbii kurone (kurlandeze) in cadrul grupu-lui baltic. Aceste cercetàri au constituit un imboldìn dezvoltarea dialectologiei baltice in operele unor lingviçti ca: K. Büga, R. Trautmann, G. Gerullis, F. Specht, A. Salys, A. Abele, V. Kiparsky, Chr. Stang, P. Arumaa, J. Otrgbski, P. Jonikas, V. Ruke-Dravina, K. Dravins s.a.
      Lucràrile monumentale ale lui J. M. Endzelin (JlambiiucKue npeÒAoeu, Cjiae.HHO-óa.imuucKue jrwodbi, Lettische Grammatik, Latviefu valodas gramatika, Baltu valodu skanas un formas, Latviefu valodas vârdnica, Latvijas PSR vietvardi §.a.), care prezintà importanza teoreticà nu numai pentru lingvistieà balticà, ci si pentru slavisticà si indoeuropenisticà in genere, i-au adus autorului un renume mondial pe deplin méritât. Jan Endzelin a fost aies membru çi doctor honoris causa al mai multor academii, università^ çi asociali lingvistice. ìncà din anul 1929 este aies membru corespondent al Academiei de ÇtiinÇe a U.R.S.S., iar in 1946, membru activ al Academiei Letone de Çtiinte. A primit din partea guvernului §i statului sovietic ìnalte distinc^ii (1946, 1953), iar in anul 1954 Premiul Lenin pentru Lativiehi valodas gramatika çi
       1 « PyccKHH OHJioJiorHHecKHH BecTHHK », voi. 68, fase. 4, 1912, p. 370 — 372.
      *	Ibid., voi. 70, fase. 3, 1913, p. 109-113.
      3 Heidelberg §i Riga, 1922.
      « Latvijas vietu vàrdi, voi. I, Riga, 1922; voi. II, 1925.
     8J. EndzelTns un E. Hauzenberg a, Papildinàjumi un labojumi K. Milenbacha LatvieSu valodas vàrdnicai.
      6	Prima ìn letonà (SenprUIu valoda. Ievads, gramatika un leksika, Riga, 1943), alta, in germana (Altpreus-sische Grammatik, Riga, 1944).
       7	Ievads baltu fìlologijS, Riga, 1945.
      8	Baltu valodu skanas un formas (Sunetele ?i formele limbilor baltice). In anul 1957 cartea aceasta a fost tradusà in limba lituanianà: Bahf kalbif garsai ir formos, Vilnius.
      9	LatvieSu valodas gramatika, Riga, 1951.
     10	UpeeHeìnuue cjiaenHO-óa.wiuùcKue H3biKoebie c6h3U « H3bccthh AKaaeMHH HayK JlaTBHHCKOH C CP », 1952, nr. 3 p. 33 — 46, (reprodus §i ìn « Tpy^bi MHCTHTyTa «3biKa h JiHTepaTypu ÀKaneMHH HayK JlaTBHHCKOH CCP». voi. II, 1953, p. 67-82).
     11	Latvijas PSR vietvdrdi, Riga, 1956.
596