áltele schimbârile se petrec (lupâ legile insefi aie dialectului sînt rezultatul unor tendinee làuntrice. Se dau ilustrâri concrete de schimbàri de aceste doua tipuri.
      Capitolul III al lucràrii (p. 181—200) este consacrat dialectelor sociale. Se face o caracterizare generala a graiurilor sociale fi se aratà cà ele sînt înainte de tóate sisteme lexicale cu o sfera semantici limitata si nu au o structurà gramaticalâ proprie, ci exista pe baza sistemului gramatical al vreunui grai sau al limbii literare. Ceva mai amânun^it se «preste autorul asupra graiurilor profesionale si asupra jargoanelor fi scoate la ivealà condijiile sociale ìli care acestea apar si exista.
      Dialectismele si limba literarâ este titlul celui de al IV-lea capitol al lucràrii (p. 203 — 217). Aici se discutà în primul rînd problème stilistice, mai eu seamà în legaturà eu func(iile dialectismelor în beletristicà, în diverse etape aie dezvoltàrii limbii literare.
     Al V-lea capitol — Studierea dialectelor (p. 219—238) are o mare importanza metodica si metodologicà. Aici se explicà toate procedeele posibile de descriere a graiurilor. Autorul este adeptul unei « asemenea descrieri a unui dialect, care sà prezinte starea sa actualà ca un sistem determinai în dezvoltare » (p. 220). Se dau numeroase indicafii practice utile pentru cercetàtorii în domeniul dialectologiei.
      Ultimul, cel de al VI-lea capitol (p. 237 — 245) reprezintà o scurta schifà asupra istoriei dialectologiei bulgare, de la începuturile ei fi pînà în prezent. Autorul se oprefte asupra activi-tâ^ii diversilor dialectologi si acordà mai multà aten(ie perioadei preftiintifice fi de inceput a dialectologiei bulgare.
     Un merit deosebit al lucràrii consta în faptul cà autorul dà în ea aproape înlreaga bibliografìe despre dialectología búlgara, lucru care pînà acum nu s-a mai fàcut la noi. Lucrà-rile sînt expuse tematic, indicîndu-se locul în care se examineazà un anumit grai sau unde se trateazâ despre un fenomen sau altul. Aceastà particularitate face apuratul bibliografie, deosebit de bogat, al lucràrii, si mai util.
     Cele 5 hàrfi anexate de St. Stoikov sînt o adevàratà pledoarie în favoarea geografici lingvistice. Aceste hàrti aratà posibilitàtile geograliei lingvistice în studierea graiurilor bulgare. De ex., harta nr. 4 — « Imperativul interdictiei », este deosebit de importantà pentru clasifi-carea graiurilor bulgare, iar harta nr. 5 « Denumirile cartofului in limba bulgarâ », dà posibili-tatea sà se rezolve nu numai problème lingvistice, ci fi de istorie materialà. Se mai auexeazà si hár^i despre articolul pentru masculin singular fi despre particola viitorului. Una dintre hàrfi prezintâ granicele dialectale aie limbii bulgare.
     Lucrarea prof. St. Stoikov, alcàtuitâ pentru nevoile studen^ilor care se pregàtesc în domeniul filologici bulgare, depâfefte, prin confinutul fi modul de tratare a problemelor, limitele unui manual, impunindu-se ca o lucrare fundaméntala de dialectologie bulgarà. Ea este bogatà în contribuai originale aie autorului, unul dintre cei mai buni cunoscàtori ai graiurilor bulgare, fi atestà la flecare paginâ stàpînirea solida a unui imens material faptic si remarcabila capacitate de sistematizare fi analizà rnultilateralà a lui. Se adaogâ la carte o conceptee închegatâ asupra impartirli dialectale a limbii bulgare.
MAXIM MLADENOV
                                                                                             (Sofia)
    Dora Ivanova Mirceva, Paisoü na obdeufe epexte (futurum) e öbJieap-ckuh e3UK om X do XVIll eex, Sofia, 1962, Editura Academiei Bulgare de ßtiin^e, 201 p. (Redactor responsabil K. Mircev, membru corespondent al Academiei Bulgare de §tiinte).
     ìn studiul intitulat Dezvollarea timpului viilor (futurum) ln limba bulgara din sec. al X-lea pinä in sec. al X Ylll-lea, autoarea fi-a propus sä urmäreascä originea fi evolufia istoricà a mijloacelor lexico-gramaticale de exprimare a timpului viitor in bulgarä, functia fi valoarea temporalä a acestora, locul lor in sistemul limbii fi raportul cu formele corespun-zàtoare din alte idiomuri balcanice. Limitind cadrul cercetärii, Dora Ivanova-Mirceva discutà aici numai problemele legate de formele de viitor ale diatezei active 1.
      1 Evoluta formelor de viitor la diateza pasiva çi reflexiva este examínate de autoare Ir» articolul 0ymypHume rfiop.uu uà cmpadameAHO óenuuHUH u HhUHpamno-cpednuR 3üao¿ e» ucmopuuecKun pawoU na òbAeapcKU» e3HK, in « M3BecTH« na WHCTHTyTa 3a ób.irapcKHH e3wic », Vili, Sofìa, 1962, p. 63—73.
553