Ceramica bizantina sau cea din atelierele de aceeafi traditie a influen^at producjia locala din Tara RomineascS ca fi din Moldova, imbogàtind-o cu noi teme fi procedee de execu^ie, a càror adoptare de càtre mefterii nord-dunà-reni se explicà tocmai prin ràspindirea treptatà fi continua, in secolele X—XIII, a pieselor de import 3.
     S-a gàsit in jinuturile nord-dunàrene fi o ceramica similarà celei bulgare. La Càscioarele, de exemplu (vest de Oltenija, in apropierea ba.lt.ii Greaca) douà tuburi servind pentru alimentarea cu apà sint de tipul celor folosite, in secolele IX—X, la Pliska, Madara, Preslav fi alte centre 2. De influentà bulgara a fost considerata fi ceramica cenufie-neagrà de la Bucov3 ; al^i cercetàtori arata insa ca ea continua o tradire mai veche, a epocii tirzii romane ; aceastà concluzie se impune prin ultimele studii 4.
    Podoabele au figurat, de asemenea, printre articolele importate, iiind càutate de feudali fi de oràfeni instanti. Afezarea de la Garvàn-Dinogetia a dat fi in acest sector un bogat material. Douà bràjàri de argint, trei ineie de aur — din care unul cu montura in formà de cupolà —, alte douà ineie de argint, formind impreunà cu monede de la Yasile II, Constantin Vili, Teodora fi Isaac I Comnenul un tezaur, au fost ingropate, probabil la nàvala uzilor, in 1065. Asemenea piese, de tradire orientala, lucrate in centre din Asia Micà fi Peninsula Balcanicà sint cunoscute fi in alte Z&ri, pinà in sudul Germanici5. Din aceeafi afezare dobrogeanà mai provin fi 3 ineie de aur (prima jumàtate a secolului XI), unul avind deasupra verigii o construc^ie amintind un mauzoleu orientai, celàlalte douà, cite o hemisferà: tipul lor, originar din Samarkand, a fost adoptat de atelierele din Ankara, Conia, Silivri, mai tirziu fi de cele din Gabrovo, ràspindindu-se pinà in Germania, Polonia si Rusia
     1	B. Slätineanu, Ceramica feudali romineascà . . ., p. 46 —60 fi 64 —70 ; Corina Nicolcscu, Ceramica smàlfuità din secolele X—XV in lumina ultimelor descoperiri arheo-logice, in «Studii fi cercetäri de istoria artei », VI, 1959, 2, p. 79, 81, 88 — 95; acelafi artieoi in versiune l’rancezà in « Byzantinoslavica » XXI, 1960, 2, p. 263 — 264 fi 267—268;
C.	Nicolescu, Inceputurile ceramicei monumentale in Moldova, Bucurefti, 1961, p. 373 — 396 (in « Omagiu lui George Oprescu cu prilejul ìmplinirii a 80 de ani ») ; aceeafi, Aspecte ale relatiilor culturale cu Bizanful la Dunarea de Jos in secolele X—XIV, in SMIM, V, 1962, p. 15—20 ; N. Constantinescu, Contributie la cunoaslerea ceramicii bizantine de la Cetatea Alba (Belgorod Dniestrovski), in SCIV, X, 1959, 2, p. 441—449.
     2	B. M i t r e a, Douà tuburi dintr-o conductà de apà din epoca feudalà timpurie, desco-perita la Càscioarele, SCIV, XI, 1960, 2, p. 436—439.
     3M. Chifvafi-Comsa, Contributii la cunaasterca culturii stràromine, p. 87 — 89; aceeasi, Sàpàturile de la Bucov, in « Materiale », V, 1959, p. 498—499 fi VI, 1959, p. 576; aceeafi, Die bulgarische Herrschaft nördlich der Donau während des IX und X Jahrhundert im Lichte der archeologischen Forschungen, in «Dacia», IV, 1960, p. 395—422.
     4	I. Nestor, Contributions au problème des protoroumains, in «Dacia», II, 1958, p. 371—382 ; Sonia Gheorghieva, K eonpocy o MamepuaMHOü xyAbmype cjiaeHH u npaöoAiap Ha moicumu ßyiiae, in «Studia in honorem M. S. Drinov », Sofia, 1960, p. 357 — 367; I. B a r n e a, Ceramica din cariera de creta de la Basarabi, in SCIV, XIII, 1962, Nr. 2, p. 360—361; Cf. N. Constantinescu in raportul ßantierul arheologic Tirgsor (responsabilul cercetärii Dorin Popescu), in «Materiale», VI, 1959, p. 740. Ceramica de facturä bizantina s-a gäsit fi in Transilvania: vezi, de exemplu: Balco Geza, Contribuii la istoria Transilvaniei de Sud-Est in secolele X—XIII, in SCIV, XII, 1961, 1, p. 113-118.
      s Gh. § t e f a n, I. B a r n e a, B. M i t r e a, M. C h i f v a f i, P. D i a c o n u, E. Comsa, S t. Constantinescu, §antierul arheologic de la Garvàn-Dinogetia, in SCIV, VI, 1955, 3 — 4, p. 730 — 734; fi atelierele rusesti au lucrat asemenea podoabe dupä modele bizantine.
376