de elaborare a atlaselor lingvistice nazionale se allá intr-un stadiu destul de avansat, lingvistica bulgara cunoaste o serioasà ràrninere in urmà, cu toate cà s-a recunoscut indeob§te marea importanza pe care o au atlasele in rezolvarea unei serii de probleme de ordin lingvistic, istorie, etnografìe, cultural-istoric si demografie.
      Ideea elaborarti atlasului dialectal bulgar nu este nouà, cu toate cà s-au exprimat si indoieli in ceea ce prívente posibilitatea realizàrii unei astfel de lucràri, datorità marilor mi§càri de populare care au avut loc pe teritoriul bulgar in ultímele secóle. Incà din 1929 a fost infiin^atà o comisie pentru organizarea muncii la atlas, dar aceastà comisie nu a ìntreprins nimic concret in aceastà privin^à.
     Abia dupà 9 septembrie 1944 aceastà sarcinà importantà a lingvisticii bulgare a putut fi pusà pe baze realiste, datorità posibilità^ilor pe care le dà statuì nostru socialist, care asigurà mijloacele si cadrele necesare. In República Populará Bulgaria a inceput munca de elaborare a douà atlase lingvistice: unul se lucreazà la Institutul de limba bulgarà al Academiei de Sliin^e, iar altul la Fa culta tea de filologie a Università Jii din Sofìa. Cele douà atlase, elaborate sub conducerea prof. Stoiko Stoikov, prezintà deosebiri mari atit in cea ce priveste meto-dele de culegere a materialului, cit §i in ceea ce prívente re^eaua de puncte cercetate. Necesi-tatea unui atlas lingvistic bulgar a fost aràtatà de prof. S. B. Bernstein, care in articolul Atlasul lingvistic bulgar (in «Bccthhk AKafleMHH HayK CCCP», Nr. 2, 1948) a prezentat un pian concret de elaborare a acestei lucràri. Mai tirziu, prof. K. Mircev, in articolul Pentru ce este necesar atlasul graiurilor bulgare (in «EiJirapcKH e3HK », I, 1951 ; p. 199 — 205) a schifa t citeva principii care trebuie sà stea la baza viitorului chestionar pentru culegerea materialului atlasului lingvistic.
      in 1955 Stoiko Stoikov a alcàtuit un Chestionar pentru culegerea materialului Atlasului dialectelor bulgare, iar in 1957 a elaborat si Instructiunile cu privire la chestionar 1. In urma discuta rii chestionarului atit la Sofia, cit si la Moscova, s-a trecut la ánchete de probà. S-a luat hotàrirea ca voi. I din Atlas sá fie o lucrare de colaborare a Institutului de limba bulgarà al Academiei Bulgare de $tiin^e §i a Institutului de slavisticá al Academiei de §tiin^e a U.R.S.S. ¡n 1956, sub conducerea prof. Stoiko Stoikov §i a prof. S. B. Bernstein, a fost organizatá prima anchetá cu participarea speciali^ilor bulgari si sovietici, care a durat douà luni, cule-gindu-se astfel materiale pentru voi. I al Atlasului din Bulgaria de sud-est. Tot pentru voi. I au avut loc incá trei ánchete pinà in anuí 1959, culegindu-se material pe un teritoriu cuprins in tre Marea Neagrà, frontierea Bulgariei cu Turcia si Grecia, Stara Planina §i meridianul 25 la vest.
      Munca de culegere a materialului dialectal pentru Atlas este concentratà la Seccia de dia-lectologie a Institutului de limbà bulgarà, in care lucreazà 7 cercetàtori. La ánchete iau parte activà studenti Facultàjii de filologie ai Università^ din Sofìa, precum si un numàr de pro-fesori de limba si literatura bulgarà din ^colile medii.
     Chestionarul Atlasului cuprinde o serie de probleme de bazà de ordin fonetic fi morfologie. Unele intrebàri din capitolul de morfologie slnt grupate §i din punctul de vedere al accentului. ìn felul acesta, sint cuprinse aproape tóate tipurile de accent de la substantive £Ì verbe. Sint consemnate §i citeva fenomene sintactice speciale, care prezintà diferente pe teritoriul lingvistic bulgar. Desigur, cea mai mare parte a chestionarului se referà la probleme lexicale, deoarece se acordá o atenfie deosebità atit descoperirii unor diferencien dialectale vechi, cit si tràsàturilor mai noi (de pildà, in privin^a denumirilor cartofului, porumbului, rosiilor etc.). Materialul lexical se referà la denumirile obiectelor din domeniul culturii materiale (casa, obiectele casnice, alimentele, imbràcàmintea, curtea, uneltele, atelajele). Alte intrebàri cu caracter lexical se referà la naturà §i la om (denumirile anima-lelor, pàsàrilor, insectelor, plantelor, ale pàr{ilor corpului omenesc). In chestionar sint §i
3	intrebàri de semanticà, menite sà punà in eviden^à o serie de deosebiri intre dialectele bulgare. Chestionarul cuprinde 369 de intrebàri, dintre care 120 de foneticà, 137 de morfologie, 6 de sintaxà §i 106 de lexic (103 onomaseologice §i 3 semantice).
      Chestionarul are la bazà citeva principii generale, din care se intrevede si conceptia care stà la baza Atlasului:
     1.	Se considerà dialectal ceea ce nu este literar, in comparale cu limba literarà con-temporanà.
     2.	Se iau ìn considerare acele diferente dialectale care se intìlnesc in cea mai mare parte a teritoriului, neglijindu-se particularità^ile dialectale mai pujin importante si care au o ràspindire limitatà.
      3.	Majoritatea intrebàrilor sint din domeniul foneticii, morfologici si al lexicului, deoarece ìn aceste domenii se observà cele mai importante deosebiri dialectale. ìn foneticà §i
      1 Vozi !?i M. Radulescu, Atlasul dialectal bulgar (« Studii ?i cercetàri lingvistice », 1957, 2, p. 251—255) §ì G h. B o 1 o c a n, Atlasul lingvistic bulgar (Ibidem, 1961, 2, p. 269—275).
492