la inceputul sec. XVII si in Jara Romlneascà » 1 (cf. Moxa, Cuvinte din bàtrini,
I,	p. 375).
    Pavàzà, pavà^à ‘scut’ < poi. pawfza, paweza ‘idem’ (< in sec. XVI fi XVII din ¡tal. pavese — Briickner), cf. Tiktin, Scriban, DLRM, Luk. 516. Explicind lipsa reflexului nazal in limba rominà, I. Bogdan arata cà « In unele dialecte (poloneze) acest cuvint se pronuntà pavez , farà nazalism, deci foarte apropiat de rom. pavezà, de unde apoi pavàzà » 2. Dialectele despre care amin-teste I. Bogdan sint cele situate la ràsàrit de Cracovia, Badom3, unde intr-adevàr a dispàrut rezonanta nazalà a acestei vocale, adicà toemai in acele regiuni cu care rominii veneau cel mai des in contact.
    Forma paveza este atestatà insà fi in limba literarà polonà veche (SW), ca fi in alte limbi slave de apus (celi, pavéza,, sic. paveza). In sfirfit, in spri-jinul afirmatiei cà avem de-a face cu un imprumut polonez, poate fi adus fi faptul cà forma scuturilor moldovenefti seamànà cu cea a scuturilor descrise de Bielski 4, sau unele citate din scritorii polonezi din secolul al XVI-lea in care se descriu mijloacele de luptà ale moldovenilor5. Cuvintul acesta este folosit de cronicari, de ex.: « Iarà dacà se invatà bine cum va purta sulita, cum va muta pavàta, cum va ìntoarce sabia »... (M.C. 259). « Dind fi solilor daruri fi pruncului semne de apàrare (caftan cu sirmà ^esut, pavàzà cu pietre scumpe impodobità) » (M.C.96).
    Acest cuvint a intrat in limba rominà in secolele XVI—XVII-lea 5 si se pàstreazà pinà astàzi in limba literarà.
MULO ACE DE APÀRARE
    Ba§tà. fvar. ba$cà, ba$tea), pi. bàfti ‘1. ridicàturà de pàmint pentru fortificale, redutà. 2. tranfee. 3. turn’. Acesta este un cuvint comun pentru slavii de apus fi ràsàrit (cf. ceh., sic. baSta, ucr. 6auima, óatunn). In limba polonà este atestat incà din sec. XV (cf. SI. Stp.) in forma baszta ‘fortificale, turn’ (< lat. med. bastia prin fìlierà cehà ; cf. SW, Briickner). Majoritatea dictiona-relor rominefti dau etimologie polonà acestui cuvint (DA, DLBM, Tiktin, Cihac), datorità criteriului istorico-cultural. Cuvintul este folosit in mod curent la cronicari, de exemplu :
    « Indatà au fàcut cu pedestrimea sa bàyti de pàmìntu inalte fi acolo au suit indatà pufeile » (M.C. 53). « Schinder pafea tot cu aceia nàvalà au lovit basta cea din gios fi fàrà zàbavà au intratu ienicerii in baftà» (M.C. 71).
    Acest cuvint care a intrat in limba rominà inainte de sec. XVII, continuà sà se foloseascà in scris pìnà spre sfirfitul sec. XIX6, iar dialectal pinà in zilele noastre in Moldova 7.
    Palanca (palangà) ‘intàriturà, fortificale din bìrne sau zid, afezatà in locuri strategice, unde se puteau adàposti pentru o vreine ostafii’ < poi. palanka
     1	I. Bogdan, op.cit., p. 436.
     2	I. Bogdan, op.cit., p. 437.
    3	Cf. Stanislaw Urbanczyk, Zarys dialektologii polskiej, Warszawa, 1933, p. 21.
     4	I. Bogdan, op.cit., p. 437.
     5	J. Linde, Slownik Jfzyka Polskiego, IV, p. 66 — 67.
6	« Ji inchide intr-o based, viaja vrind a le pazi » (A. B e 1 d i m a n, Eteria, Iafi,
1861, p. 34).
     7	V. A r v i n t e, D. U r s u, M. Bordeiaau, Glosar regional, Bucuresti, 1961, p. 16.
202