Vili CRONICA
CEL DE-AL V-LEA CONGRES INTERNATIONAL AL SLAVIÇTILOR DE LA SOFIA
     în zilele de 17 — 23 septembrie 1963 a avut loc la Sofia, in clidirea Uni versiti tii « Kliment Ohridski », Cel de-al V-lea Congres International al Slaviftilor, la care au participât circa 1500 de delegaci si oaspe^i din aproape 30 de |àri din Europa, America fi din alte continente. Continuìnd o frumoasi tradire, inaugurata la primul congres tinut la Praga, in 1929, §i reînnoità ìn alte capitale ale |3rilor slave (Varfovia fi Cracovia — 1934, Belgrad — 1939 fi 1955, Moscova — 1958), congresul de la Sofia a depifit pe toate celelalte atìt prin numàrul participanfilor stràini (peste 1000), cit fi prin numàrul rapoartelor fi comunicirilor prezentate (peste 500). Din partea târii noastre a participât o delegale a Academiei R.P.R., a Ministe-rului Invàtàmìntului fi a Asociafiei Slaviftilor din R.P.R., condusà de acad. E. Petrovici, prefedintele Asocia^iei fi membru al Comitetului International al Slaviftilor.
     Congresul a fost deschis de acad. VI. Gheorghiev (Bulgaria), prefedintele Comitetului International al Slaviftilor, care a ficut un scurt istorie al intensei activitàti depuje in diverse tari in vederea acestei mari întîlniri ftiintifice internationale. Comitetele nationale din U.R.S.S., Polonia, Cehoslovacia, Iugoslavia, Bulgaria fi din tarileneslave (S.U.A., Anglia, Franta, R.D.G., R.F.G., Ungaria, Austria etc.) au publicat in preajma congresului textul integrai al rapoartelor fi comunicàrilor fi un mare numàr de studii axate pe tematica congresului. Asociatia Slaviftilor din R.P.R. a tipàrit in cinstea acestui congres trei volume de studii « ROMANOSLAVICA » (VII, Vili fi IX), dintre care ultimul a cuprins rapoartele fi comunicàrile prezentate de delegala noastrà.
     Salutai la deschidere de ministrul fi prefedintele Academiei Bulgare de Çtiinte acad. L. Krâstanov, iar la receptia de închidere de prefedintele Consiliului de Miniftri T. Jivkov, congresul s-a bucurat de o atentie deosebità din partea opiniei publice bulgare fi a presei, fiind organizat de Comitetul national al slaviftilor bulgari, de Academia «le Çtiinte fi de Mini-sterul Învàtàmîntului in cele mai bune condili.
     Lucririle congresului s-au desfâfurat în cadrul a doua fedinte plenare fi a unui mare numàr de fedinte pe sectii (5 sec(ii de lingvisticà: Limbile literare slave, Lingvisticà slava comparativâ-istoricâ fi tipologicà, Dialectologie slava, Relatii reciproce ìntre limbile slave fi neslave, uniuni lingvistice fi onomastica, Lingvisticà slava descriptiva fi aplicatà ; 4 sectii de literaturà: Probleme generale, Literaturile slave pini la sfîrfitul sec. al XVII-lea, Literaturile slave in sec. al XVIII-lea fi al XIX-lea, Literaturile slave actuale, 1 sec fie de stilistica, 1 sectie de folclor fi 5 sectii de istorie: Etnogeneza slavilor, Formarea statelor slave fi dezvoltarea gìndirii sociale la popoarele slave in evul mediu, Renafterea ria fonala a popoarelor slave, mifearea de eliberare nationali fi revolutionarà, dezvoltarea gìndirii sociale fi epoca moderna, Revoluta socialista din Octombrie fi popoarele slave, dezvoltarea sodala fi culturali a popoarelor slave dupâ cel de-al doilea razboi mondial, Probleme de etnografìe slava).
     In cadrul primei fedinte plenare, care a avut loc dupà deschiderea festivi, au prezentat rapoarte acad. Todor Pavlov, prefedintele de onoare al Academiei Bulgare de Çtiinte: [Ineie probleme ale metodei realismului socialist in literaturile slave fi neslave, fi acad. V. V. Vinogradov (U.R.S.S.) : Deosebiri in teglie generale de evolutie a limbilor literare slave, in epoca prenafionalà fi nafionalâ. Cea de a doua fedintà plenari a fost consacrati sirbitoririi a 1100 de ani de la aparitia serierii fi culturii slave. Dintre rapoartele prezentate aci au retinut atentia ìn special cel al prof. E. Gheorghiev (Bulgaria) : Chiril fi Melodie
585