In prezent, populatia sirbocroatä din Banat este räspinditä in partea de sud-vest si vest a acestei regiuni1 si träieste, in majoritatea cazurilor, in sate mixte (cu romini, maghiari, germani) 2, dar prezen^a ei (incepind din secolele al XV-lea — al XVI-lea)3 este atestatä si in Banatul de est. Aceastä populatie sirbocroatä din Banatul räsäritean a fost insä rominizatä, räminind de la ea, asa cum dovedefte acad. E. Petrovici, únele toponime cu fonetisme sirbesti (Dubova, Cutina, Vucova fi aitele) 4.
     Träind de-a lungul veacurilor in strinsä vecinätate, populadle rominä si sirbocroatä din Banat s-au apropiat una de alta, au deprins una limba alteia fi s-au influentat reciproc. Foarte numeroase fi ilustrative sint influentele in domeniul limbii, atit cele rominefti in graiurile sirbocroate 5, cit fi cele sirbo-croate in graiurile rominefti.
     Primul care, dupä cunoftinta noasträ, a atras atentia asupra sirbismelor in graiurile rominefti din Banat, situindu-le in sud-vestul Banatului, este lingvi-stul G. Weigand, in monografia sa asupra dialectului bänä^ean 6. Ceva mai tirziu filologul L. ^äineanu emite pärerea cä cuvintele de origine turcä din graiul bänätean au pätruns prin filiera sirbocroatä7, pärere mentinutä pinä astäzi 8.
     Unele monografii dialectale, ca Graiul din Tara Hafegului9 (Bucurefti, 1915) de 0. Densusianu, Graiul din Clopotivaì0 (in « Grai fi suflet», VII, 1943) de M. Gregorian si Graiul din Valea Criqului Negru11 (Bucurefti, 1961) de Teofil Teaha, pe lingä faptul cä specificä originea sirbocroatä a unor cuvinte fi explicä imprejurärile in care au fost imprumutate, intregesc imaginea despre repar-titia lor teritorialä.
     Multe cuvinte imprumutate din sirbocroatä pe cale populará au fost cuprinse in dictionarele noastre etimologice, áltele au fost explícate in diferite studii cu caracter lexico-sematic 12 sau etimologie. Citäm dintre acestea din urmä
      1	La o localizare aproximativä a graiurilor sìrbefti m-au ajutat tovaräfii E. Vrabie fi M. Jivcovici, cärora le mul^umesc fi pe aceastä cale.
     2	Vezi M. Jivcovici, B. B e r i c i, V. V e s c u, op.cit., p. 78.
     3	Vezi S. Dragomir, Vechimea elementului rominesc si vechimea colonizärilor sträine in Banat, extras din « Anuarul Institutului de Istorie Nafionalä », Cluj, 1924, p. 8.
4	Vezi E. Petrovici, Daco-slava, in « Dacoromania », X, p. 244, 250, 263.
      5	Cf. V. V e s c u, Particularitäfi sintactice si lexicale in graiurile sirbocroate din Banat, comunicare (inutä la sesiunea stiintificä a cadrelor didactice de la Catedra de limbi slave a Fac. de filologie din Bucurefti, in februarie 1962.
     6	Vezi G. Weigand, Der Banaler Dialekt, in « Jahresbericht des Instituts für Rumänische Sprache », Leipzig, III (1896), p. 199—200. In aceastä monografie lexicul nu este tratat. Se dä numai un glosar.
     7	Vezi L. ¡yäineanu, Influenza orientala asupra limbii si culturii romine, vol. I, Bue., 1900, p. 80-84.
     8	Vezi I. C o t e a n u, Elemente de dialectologie a limbii romine, Bucurefti, 1961, p. 97 : « ln aceastä parte a Zärii (Banat) nu se gäsesc cuvinte de origine turcä, exceptind pe acelea care au pätruns prin filierä sirbo-croatä ».
     9	in aceastä lucrare se dä o listä de cuvinte din acest grai (p. 55 — 60), una de toponime (p. 68 — 72) fi alta de nume de persoane (p. 80—81), de origine slavä, printre care se aflä fi multe sirbisme.
     10	La capitolul lexic sint date cinci cuvinte pe care autorul le socotefte sirbocroate (p. 148—149). Vezi fi glosarul (p. 184—193), unde se dau si unele etimologii.
     11	« O mare parte din cuvintele de origine sirbä, care circulä in Banat, le intilnim si in Bihor. Aceste cuvinte au pätruns in graiul bihorenilor in urma deselor si neintreruptelor lor cälätorii in cimpia Banatului » (p. 127). Mai departe se dau unele exemple.
    12	Vezi: S. Pop, Citeva capitole din terminologia calului, in «Dacoromania», V (1927 — 1928), Cluj, 1929, p. 51—271; E. Petrovici, Folklor din Valea Almäjului, in «Anuarul Arhivei de folklor», III, 1935, p. 25—158 (vezi in special glosarul, p. 147—157, unde se dau fi unele etimologii sirbefti) ; M. Sala, Termenii pentru « unchi » dupä Atlasul
210