Materialul lexical cules 1-ani grupat in trei capitole, dupà cum constituie un imprumut din sirbocroatà, un imprumut din alta limbà prin mijlocirea limbii sìrbocroate sau reprezintà un cale.
    Trebuie spus de la inceput cà mai ales intre primele douà capitole nu exista o delimitare riguroasà. In primul capitol au fost incluse, pe lingà cuvintele care au in sirbocroatà o origine slava connina, si aitele, Ìmprumutate din diferite limbi cu care a venit serbocroata In contact — si prin urinare ar trebui sà fìgureze in capitolul al doilea — dar a càror etimologie in sirbocroatà ne e neclarà.
    In transcrierea cuvintelor s-a evitat literarizarea, càutindu-se sa se redea fórmele cele mai apropíate de pronuntarea locala. Aceasta, atìt din cauzà cà pàstrarea aspectului fonetic al cuvintului imprumutat face mai evidentà ori-ginea fi vechimea lui, cit si pentru cà literarizarea este legatà de unele greutàti. Afa, de pildà, literarizate pe baza nórmele existente J, cuvintele rid fi gradie ar trebui sà sune ridi fi gradie 2, or, aci d nu provine dintr-un d urmat de i, e, ci e un sunet reprodus din cuvintele sìrbefti rid fi grada, care au fost imprumu-tate in graiul bànàtean. Sau cuvintele tetà, cerne, literarizate, ar fi avut fórmele tela, teme, ceea ce nu ar fi permis sà se observe faptul cà in aceeafi pozi^ie (urmat de e) t ràmine neschimbat in cuvintul tetà, in timp Ce in cuvintul demo (< scr. teme) trece in c.
    Pe de alta parte, redarea exacta a pronuntàrii nu a fost posibilà din cauza numàrului mare de semne pe care ar fi trebuit sà-1 intrebuintàm 3.
    Pentru intelegerea modulili in care am fàcut transcrierea sint necesare urmàtoarele precizàri:
    a)	nu s-a urmàrit redarea variantelor vocalice, ele fiind toate notate cu semnul corespunzàtor pentru vocala din limba literarà (Afa, de pildà e, f, è au fost redate prin c (tosejdé = toqeqde, zàbuùésc = zàbunesc) 4;
     b)	s-a scris peste tot $,j, defi inainte de e, i, aceste litere trebuie citite s, z, iar in celelalte pozitii §, é;
     c)	c, d noteazà africatele té fi respectiv d¿;
    d)	i este folosit. fi pentru a indica o consoanà muiatà (pilori = pilari, porìavà = poniavà) 5.
A.	Cuvinte ìmprumutate din limba sirbocroatà 6
    BÀBIJÀ, s. f., « moafà » (ALR I, h. 212, pct. 35, 45, 49, 77 fi ALRM II, m.n. p. 71, intrebarea 2651, pct. 36) < scr. bcibica « idem » (Rj. JAZU 7, I, 131),
     1	Vezi E. P e t r o v i c i, Folklor din valea Almàjutui, p. 37—39, 59.
      2	Asa si este literarizat acest cuvint in DA.
     3	Cei interesaii de pronuntarea exactà a cuvintelor o pot afla din Atlas, dat fiind cà la fiecare cuvint este indicat volumul, harta si punctul unde figureaza.
4	Ea fel s-a procedat si in cazul pronuntàrii dittongate a vocalelor (zvuon =zvon).
     5	Vezi sisteniul de transcriere aplicat de acad. E. Petrovici, in Fotldor din valea Almàjutui.
     6	Tot la acest capitol au fost incluse $i cuvintele a caror origine in limba sirbocroatà nu am putut-o stabili cu precizie.
     7	Dàm mai jos prescurtàrile folosite: CADE = I.-A. Candrea — Gh. Adamescu, Dic[io-narul enciclopedic ilustrat, Bucuresti, 1931 ; DA = Dic{ionarul limbii ramine, publicat de Academia Rominà, Bucuresti, 1913 fi urm. ; DLR.M = Dir.{ionarul limbii romine moderne, Editura Academiei R.P.R., 1958; m.n. = material necartogral'iat ; Rj. JAZU = Rjecnil;
213