printre care figura §i limba romìnà 1. In felul acesta, Marna a devenit « o carte foarte actualà », « de mare tolos » si pentru oamenii muncii din Jara noastrâ. Dupà înàbusirea marilor ràscoale tàrànesti din 1907, poporul romîn a gâsit în paginile carpii lui Gorki un izvor inepuizabil de învàtàminte, sprijin si încredere netàrmuità îri izbînda cauzei sale drepte, imbold si exemplu în « lupta grea cu una din cele mai respingàtoare oligarhii din lume ».
      Ziarul Patria publica în anuí 1907, pentru prima oarâ ìn limba romìnà, capitole ìntregi din romanul Mama 2.
      In numarul din 3 februarie 1908, ziarul « Romìnia muncitoare » publicà un artieoi intitulât « Un roman socialist (Marna de Maxim Gorki) ». Articolul apreciazà romanul ca « oglindà a révolutiei rusesti » 3, sublimimi, totodatà, rolul educativ çi torta propagandistica a carpii pentru clasa muncitoare din tara noastrà: « Marile însuçiri pe care le poseda Mama, entuzias-mul eroic pe care îl trezeçte, flacàra arzàtoare de luptà pe care o aprinde, fac din acest roman
o	carte nepretuità §i pentru noi. Traducerea si publicarea în romîneste a acestui roman socialist ar fi din cele mai mari opere de cultura si de propaganda pe care am putea-o face in aceste timpuri.
      Va fi oare cu putin^à ? » 4.
     Ìn numerele urmàtoare (50 si 52 din 10,14 februarie 1908) « Romìnia muncitoare » publica «scene mai importante din minunatul roman al lui Gorki», pe care le intituleazà « In asteptarea perchezitiei ». Intr-un alt numàr, ziarul mentioneazà ca « tot mai multi tova rasi. . . arata dorin^a de a se publica marele §i frumosul roman al lui Gorki, Mania. » 6.
     Intervia <- Romìniei muncitoare » de a publica integrai romanul Mamay manifestata ìn anni 1908 («Va ii oare cu putintà?»), s-a realizat in anul 1910.
     In scrisoarea din 21 iulie 1910, O. Câlin §i I. Grozea cer permisiunea lui Gorki de a publica Mama ìn limba romìnà, solicitìndu-1, totodatà, sa le transmità ràspunsul pe adresa redacfjei « Romìnia muncitoare ». Autorii scrisorii aràtau ìnsemnàtatea pe care o prezintà romanul pentru muncitorii din Romìnia. Romanul Mama, se menziona in scrisoare, « poseda calilaJ,i de propaganda socialista cum nu se gàsesc ìn toatà literatura socialistà universalà » si consti tuie pentru clasa muncitoare din tara noastrà « un deosebit sprijin moral in lupta pe care o duce cu atìta sacrificiu ». Acest « sprijin moral » era cu atìt mai pretios pentru proletariatul romìn cu cìt, la ìnceputul secolului al XX-lea, ìn literatura noastrà nationalà, ca, de altfel, in toatà literatura universalà, nu exista nicio opera literarà consacratà ìnlàtisàrii artistice a luptei conciente, organízate a clasei muncitoare pentru eliberare. Autorii scrisorii exagerau ìnsà negìnd rolul operelor literare nationale ìn educarea maselor, càci acestea, ciliar dacá nu erau scrise de pe o pozitie marxista, exprirnau — in tot ce aveau mai bun — nàzuintele si pozitia claselor oprímate, muncitorimea §i tàrànimea.
     M. Gorki si-a dat asentimentul pentru publicarea romanului in limba romìnà. Pe scrisoarea lui O. Câlin çi I. Grozea e fàcutà urmàtoarea notale: «Cooôihhtb o corJiaCHH JIa^bi>KHHKOBy ». (« A se comunica asentimentul lui Ladìjnikov ») 6.
      Acordul de principiu al lui Gorki, asentimentul sàu verbal, a fost notât pe scrisoare de
o	persoanà care nu a putut fi identifìcatà pìnà in prezent7.
     Redacta ziarului « Romìnia muncitoare » a primit ràspunsul afirmativ la scrisoarea lui O. Câlin si I. Grozea. ìn numàrul 42 din 1 august 1910, ziarul publica un anunt prin care ìnstiinta pe cititori cà in curìnd va apare romanul Marna, in traducerea lui Câlin si Nour (I. Grozea — V. S.). In anunt se arata, totodatà, cà « nu trebuie sà existe muncitor care sa nu citeascà romanul acesta. . . atìt de instructiv çi de propagator al ideilor socialiste».
       1	Pentru prima oarà romanul se tipàreçte ìn limba englezà (fragment — ìnceputul pHrfii intiia), ìn revista americana Appettati Magazin (New-York, 1906); iar apoi, ìn anul 1907, se publica ìn edi^ii aparte, ìn limbile bulgara, englezà (Anglia çi S.U.A.), iinlandezà, francezà, germana, letona, norvegianà, sìrbà (fragmente), suedezâ (vezi: Jlemonucb jkujhu ¡i tneopueemea A. M. ropbKoeo, Bbin. 1, 1868—1907, M3h-bo AH CCCP, Moscova, 1958, p. 693) romìnà (Partea ìntìia — 22 capitole). Jlemonucb mcu3hu u meopueemea A. M. ropbfcoeo atestà traducerea romìneasca a romanului Mama la o data mult mai tìrzie — 1910, data la care romanul se publicà integrai.
       2	In perioada 25 uctombrie —30 decembrie 1907, ìn ziarul Patria apar 22 capitole din partea ìntìia a romanului, iar de la i ianuarie — 1 februarie 1908, in acelaçi ziar se publicà sfìr?itul capitolului al XXII-lea çi capi-tolele XXI1 —XXX, adirà partea Ìntìia integralà a romanului lui Gorki. In numerele din 1—2 februarie ziarul publicà capitolul 1 (partial) din partea a doua a romanului.
      3	« Romìnia muncitoare », 1908, nr. 49, 3 februarie, p. 2.
       4	Ibidem, p. 2.
      4 Ibidem. 1908. nr. 3, 16 martie, p. 2.
      *	1. P. Ladìjnikov este editorul multor opere ale lui M. Gorki.
’ Vezi: Ilepenucha A. M. ropbxoeo c 3apy6eoKHUMU AumepamopaMU, H3Æ-BO AH CCCP, Moscova
1960, p. 298.
478