J. Belic ca un grup restrìns de membri ai Comisiei (acad. Zd. Stieber, prof. J. Hamm, prof. St. Stoikov §i acad. E. Petrovici) sa aducà textului existent al Planului de perspectiva únele indreptàri si adaosuri, pentru ca acesta sà devinà mai concret. Printre áltele, la propunerea prof. J. Vukovié, s-au adoptat urmàtoarele hotàriri mai importante: a) Comisia de redactare a Chestionarului general va redacta textul definitiv al acestuia in limba rusà. Traducerile textului oficial, in limba rusà, le vor face, in fiecare farà in parte, dupà necesitàfi, comisiile nazionale, b) Prima i'azà de prelucrare a materialului strins pe baza anchetelor cu Chestionarul generai trebuie sà se facà in tara respectivà, de acest lucru urmind sà se ocupe comisiile nazionale. c) Pinà la consfàtuirea de la Belgrad a Comisiei ALS se va elabora un proiect de instruc-|iuni pentru prelucrarea datelor strinse de pe teren. Cu aceasta a fost ìnsàrcinatà comisia polonà a ALS.
      In incheierea primei pàrfi a consfàtuirii, prof. J. B è 1 i É a prezentat un proiect de dare de seamà informativà cu privire la lucràrile ALS pentru Congresul slavistilor de la Sofia (sep-tembrie 1963). Cu unele adaosuri, proiectul a fost aprobat.
      Celelalte referate, comunicàri §i informàri prezentate la consfàtuire au fost consacrate problemelor privitoare la oportunitatea §i modalitàfile de folosire in proiectatul Atlas a datelor pe care le-ar putea oferi ánchetele intr-o serie de puncte din tarile neslave. Beferatul de bazà in legàturà cu aceasta a fost prezentat de acad. E. Petrovici: Problema folosirii in ALS a materialului din forile neslave. Printre áltele, in refera t s-a emis pàrerea cà elementele de origina slavà din limba rominà (ca, de altfel, $i din alte limbi neslave) ar putea sà fie utilizate in Atlasul lingvistic slav, insà mimai ca material auxiliar, in comentariile hàrfilor. Isoglosele elementelor de origine slavà din limba rominà, a aràtat acad. E. Petrovici, nu sìnt isoglose slave, ci rominejti, constituite dupà ce cuvintele de origine slavà respective au intrat in voca-bularul linibii romine. O anumità reprezentare despre ràspindirea in trecut a dialectelor slave pe teritoriul Rominiei ar putea sà ofere nurnai toponimicele de origine slavà J, care nu pot fi cartografiate insà impreunà §i in aceleasi condijii cu materialul pe care il vor oferi ánchetele pe baza Chestionarului generai.
      La discucii, unii participan^ la consfàtuire au fost de pàrere cà materialul cules in loca-litàtile cu graiuri neslave din parile neslave ar putea sà fie cartografìat impreunà cu cel cules in tàrile slave, aràtindu-se printr-un mijloc tehnic oarecare (culoare sau caractere deosebite) provenienta sa specifica (acad. Zd. Stieber, prof. J. Bélié), pe cìnd aljii au manifestat rezerve in aceastà privinfà, atràgind aten(ia cà materialul pe care il pot oferi graiurile neslave din tàrile neslave este de allá naturà decit cel din púnetele slave aflate in tàrile slave (dr. P. Kiràly, prof. St. Stoikov). Aceastà problemà nu a fost pe deplin clarificatà la consfàtuire §i a ràmas in continuare deschisà.
      Tofi participan^» la consfàtuire au fost insà de acord cà elementele de origine slava din limbile neslave aflate in vecinàtatea teritoriului lingvistic slav prezintà un mare Ínteres pentru ALS. In legàturà cu aceasta, s-a càzut in principiu de acord ca in parile neslave respective sà se facà ánchete pe baza unor chestionare adeevate, urmind ca materialul strins sà fie pus la dispozifia colectivului de redactare a Atlasului.
      In aceea^i ordine de idei, dr. P. Kiràly a prezentat o informare intitulatà Rezultatele cercetàrii elementelor slave intr-un sat maghiar pe baza chestionarului de probà ALS.
     Dr. P. Lótzsch a citit, in continuare, referatul Despre includerea in ALS a fostelor teritorii slave, intoemit de dr. E. Eichler (R. D. Germanà), care nu a putut participa la consfàtuire. In cadrul discufiilor s-a aràtat cà nici toponimele de origine slavà, nici datele pe care le cuprind diverse izvoare scrise, nu pot fi cartografiate laolaltà cu materialul strins in fàrile slave pe bazà de ánchete. Cuprinderea acestor date in ALS, curn a propus in referatul sàu E. Eichler, ar putea sà prejudicieze sincronismul isogloselor (P. Lotzsch, St. Stoikov s.a.).
      In referatul Despre chestionarul pentru ánchetele neslave, E. V r a b i e s-a ocupat de citeva probleme in legàturà cu adaptarea Chestionarului generai al ALS pentru ánchetele din tàrile neslave. Referindu-se la graiurile rominesti, autorul a aràtat cà chestionarul pentru foneticà este aplicabil pe de-a-ntregul, dar cà nurnai reflexele fonetice ale imprumuturilor slave vechi prezintà un anumit Ínteres pentru Atlas. Cit pri veste chestionarul ALS pentru morfologie, el este aplicabil la graiurile rominefti intr-o màsurà foarte micà, dat fiind caracte-rul romanic al morfologici limbii romine 2. In schimb, pe baza ìntrebàrilor privitoare la deri-vatie ?i, mai cu seamà, la lexic si la semantica, in púnetele rominesti se poate obtine un material bogat sfi interesant, comparabil cu cel strins in tarile slave. Astfel, de pildà, din cele 267 de
       1 Cf. çi referatul prezentat de acad. E. Petrovici la cel de al V-lea Congres international al slaviçtilor de la Sofia, publicat, cu titlul reoepaffiuuecKoe pacnpedeAenue caoohhckux monoHUMoe Ha meppumopuu PyMbiHUu, in « Romanoslavica » IX (1963}, p. 5 — 12.
      1 Cf. çi articolul ìn legàturà cu Atlasul lingvistic slav, de acad. E. Petrovici çi E. V r a b i e, In fl Romanoslavica *, VII, p. 187 — 189.
590