COP^ÉG, s. n., « postavá », «vejcá » (ALR s. n., h. 176, pct. 36) < ser. kovieg «ladá » (vezi Vuk, p. 292).
    COTÁRÍTÁ, s. f., «eos» (ALR II, p. 137, h. 266, pct. 2, 27, 29, 36, 76)1
<	ser. kotarica (DLRM) «idem» (Vuk, p. 304). Cotáritari «impletitor de cosuri» (ALR s. n. h. 533) este un derivat format pe teren rominese cu ajutorul sufixului -ar. Derivatul ser. format cu ajutorul aceluias sufix prezintá £ in loc_ de t (Cf. kotaricar, aceeasi harta, pct. [25]).
    DIÉDÁ, s. m., «bunic» (ALR’ I, h. 169, pct. 5), « mosneag » (ALR I, h. 189, aeelasi punct) < ser. deda, ded «bunic» (Rj. JAZU, II, p. 434).
    DÓICHINE, s. f., « doieá » (ALR I, h. 222, pct. 40, 45, 69) < ser. dojkinja «idem» (Rj. JAZU II, p. 587).
    GAÍ, s. n., « huci (pádure mica, deasá, formatá din copácei $i tufisuri) » (ALR s. n., h. 585, pct. 76) < ser. gaj «idem» (Rj. JAZU III, p. 89).
    ©ÍVÁR, s. m., « cel care strigá la masa cinstele » (ALR II, p. 80, m. n., intrebarea 2686, pct. 27), « chemátor la nuntá » (ALR II, p. 81, h. 161, pct. 27, 36, 76), «inso^itorul miresei » (ALR II, h. 162, pct. 29, 53, 64) 2 < ser. dever, djever, diver (Rj. JAZU II, p. 460— 461).
    GOST, s. m., « oaspe » (atestat o singurá data — ALRT, pct. 76): « Viñírá tri gofé la popa » < ser. gost « idem » (Tiktin).
    GRÁIME 3, s. f., « cherestea », « lemn de construc^ie » (ALR s. n., h. 621, pct. 29, 36, 47 grade, 76) ser. grada « material de construc^ie » (vezi DA, sub grade, gradie) 4.
    GUZINÁ, s. f., «partea inferioará a snopului» (ALR s. n., h. 71, pct. 76): « snopii sint tát cu guzina afará ». Aspectul fonetic al cuvintului, cu Q > u, ne trimite la limba sirbocroatá. Acad. E. Petrovici presupune existen^a in graiu-rile dispárute din estul Banatului a unei forme guzina, provenilá din rádácina gQz- care a stat la baza cuvintului rominese 6.
    LOM, s. n., «pobirici» (ALR s. n., h. 254, pct. 36) < ser. lom «crengi rupte» (Rj. JAZU VI, p. 442).
    LOPÁTÍTÁ, s. f., « spatá » (ALR II, m. n., p. 35, intrebarea 2198) < ser. lopatica «idem » (Rj. JAZU VI, p. 153). Cuvintul este ráspindit in tot Banatul, sudul Crisanei si Ardealului.
     LOZA, s. f., « vrej » (ALR s. n., h. 196): « loza de crumpi » < ser. loza « idem » (vezi Rj. JAZU VI, p. 176). Cuvintul este ráspindit In Banat, Crisana si sud-vestul Ardealului6. Pentru originea sirbocroatá a acestui cuvint pledeazá, pe lingá aria lui, si pástrarea lui o, nediftongat ca in loazá, care este un impru-mut slav mai vechi (vezi DLRM, loazá < vsl.) 7.
    MAH, s. n., «avint » (ALR II, P- 23, m. n., intrebarea 6956, pct. 27): «tujeste pina isi face mahul de cintat » < ser. mah «idem» (Tolstoi, p. 398) 8.
    MILU I (a), vb. tr., «a mingiia» (ALR I, h. 235, pct. 35, 40). Cu acest sens vine din ser. milovati, prez, milujem «idem» (Rj. JAZU VI, p. 701) 9.
      1	Cf. si kotarica in pct. ¡25], |37j.
  2	Au fost nótate variantele dever (pct. 29), divár (pct. 53), diavár (pct. 64).
     3	Vezi harta nr. 3.
     4	Vezi nota 2 de la p. 219.
     s Vezi E. Petrovici, Vestiges . . ., in « Balcania », VI, p. 500—501.
      6	Vezi harta nr. 2.
7	Dicfionarele rominesti [de ex. Tiktin) explica ambele forme, loza si loazá, prin vsl. loza.
     8	Etimologia a fost datá de E. Petrovici in « Dacoromania » IV, p. 367.
      9	Vezi §i h. 237 « Impac copilul », pct. 35, 40, 77.
215