posibilità^ilor, unul si acelaçi fenomen ìnregistrat pe hàrji diierite sa fie reprezentat cu aceeasi culoare. în felul acesta, hàrtile devin dare çi legate ìntre eie. Hàr^ile sìnt insolite de un comentariu care înfàtiçeazà ìntreaga varietate a materia-lului lingvistic nereprezentat pe hartà. In comentariu se dà o caracterizare a materialului pe baza càruia s-au alcàtuit hàrjile, se prezintà fenomenele notate numai la unele persoane anchetate, precum çi variantele care nu sìnt ìnregistrate pe hàr^i, se dau date despre dublete cu privire la cronologia lor, frecvenja etc. In comentariile la hàr^ile lexicale se dau cuvintele aça cum au fost notate pe teren, deçi pe hàr^i eie pot apàrea ìntr-o forma mai mult sau mai pu^in unifìcatà. Volumul I are un sistem de indici, dintre care o valoare deosebità o are cel care prezintà cuvintele, fenomenele fonetice çi morfemele cartografìate. Primul volum din Atlasul dialectal bulgar este programat sà aparà de sub tipar ìn viitorul apropiat. ìntre anii 1960 —1962 a fost adunat ìn ìntregime materialul pentru volumul al II-lea al Atlasului, care cuprinde teritoriul din nord-estul Bulgariei. ìn el sìnt incluse 256 de località^ cu populajie autohtonâ. Pînà la sfîrçitul anului 1964 volumul va fi pregàtit pentru tipar. Fàrà indoialà, al doilea volum va prezenta un interes deosebit çi pentru lingviçtii romìni.. Pentru volumul al III-lea a fost strìns material din peste 120 de località|i din partea de sud-vest a Bulgariei, urmìnd sà se strìngà in continuare çi din alte puncte. ★ Paralel cu munca la atlasul mare al dialectelor limbii bulgare, care este concentrata la seccia de dialectologie a Institutului de limba bulgarà, sub conducerea prof. Stoiko Stoikov se lucreazà la Facultatea de filologie din Sofia si un alt atlas al graiurilor bulgare (Micul atlas dialectal)t diferit ca structurà de primul. Materialul pentru acest atlas s-a adunat ìn decurs de 15 ani dupà metodele de anchetà special alcàtuite de prof. Stoiko Stoikov, ìncà in anul 1947 (Este vorba de «Micul chestionar pentru studiul graiurilor bulgare locale»). Acest chestionar concine 261 ìntrebàri, din care 176 se referà la pronunjarea unor cuvinte izolate, la particularità^ile fonetice, morfologice si de formare a cuvintelor; 61 ìntrebàri au caracter lexical, fiind legate de ocupajiile agricole, de mijloacele de transport; 13 ìntrebàri au in vedere articularea substantivelor masculine la singular, formarea timpurilor, terminabile la pers. I singular çi pers. I plural ale prezentului, terminatine la pers. I singular ale aoristului si imperfectului la verbele de conjugare I çi a Il-a, formarea pluralului la diferite categoria ale substantivului etc. Aceste chestionare au fost completate la seminariile cu studenti Facultà^ii de filologie, seccia limba si literatura bulgarà. Materialul a fost cules din aproximativ 600 sate si este in prezent cartografiat. Chestionarele au fost completate çi in satele cu populace neunitarà, vorbind graiuri amestecate. Probabil, acest fapt se va reflecta ìntr-o oarecare màsurà asupra exactità^ii izogloselor unor fenomene. O asemenea metodà de culegere a materialelor nu dà posibilitatea sà se efectueze un control, deoarece se culeg cuvinte izolate de la una çi aceeasi persoanà, in felul acesta neob^inìndu-se o reprezentare deplinà çi realà a repartizàrii teritoriale a fenomenelor fonetice sau morfologice. Este necesar sà se arate totuçi cà, in linii generale, izoglosele coincid cu fenomenele prezentate in atlasul mare. Datele oferite de Alicul atlas dialectal au calitatea de a oglindi mai exact, mai deplin, stadiul actual al dialectelor bulgare, deoarece rejeaua in acest atlas nu este stabilità dupà principati vechimii satelor sau dupà principiul unitàri si purità^» lor din punct de vedere lingvistic. Aceste fapte au o mare importanti teoreticà, deoarece a rat à pînà la ce grad a mers procesul de nivelare a dialectelor bulgare, ìn ce màsurà se pàstreazà diferentierile dialectale çi care sìnt principalele tendinee de dezvoltare a graiurilor bulgare. 494