tuajie de nume si persoane, care a dat nastere la interpretàri felurite. Aceste probleme nu intra insà in obiectivele studiului de fa^à.
      In timpul lui Neagoe Basarab se poate vorbi de o stabilizare a sfatului. In mod obisnuit sint nouà dregàtori, care au mare continuitate in funeri. Sigur, ca persoane, nu sint nici 25, intre care Draghici ramine paharnic tot timpul domniei; in schimb, postelnicii, numidi mai adesea stratornici, sint cei mai numerosi si mai des schimbafi. Putem presupune cà « postelnicia », in afarà cà distingea titlul cu care se nà§tea orice fiu de boier, era si cea din urmà dintre marile dregàtorii Din ea se inàl^au la celelalte dregàtorii, poate chiar de rangul al doilea, dar mai importante prin funcjia efectivà ce li se atribuia.
      Farà indoialà cà sfatili domnesc avea un virf, acum in mod obisnuit banul, aràtat uneori ca simplu ban sau ca ban de Craiova, iar in lipsa lui vornicul. Dar uneori apare $i un al doilea ban, cum este cazul cu Detco, vìrf de sfat la 11 octombrie 1512, urmind lui Barbul ban in alte patru cazuri intilnite, cum §i un fost mare vornic, Calotà, la 4 septembrie 1520. Simpla coexisten^à a doi baili de rang egal ne face sà credem cà func^ia nu e in legàturà cu teritoriul sau cu mosia de bazà, in cazul de fa^à Oltenia, respectiv Craiova 2, ci numai o funcjie superioarà in stat, deci avind dreptul la prioritate §i in sfat. In consecinjà, cel pu^in pentru vremea de care ne ocupàm, nu Craiova dà dreptul de intiietate in sfat, ci func^ia 3. Teza aceasta este fundamentatà §i pe alte douà linii: dacà stabilim ierarhia funcjiilor §i dacà tinem seama de existen^a unui « cursus honorum ».
      Ierarhia func(iilor reiese in mod cert din analiza listei sfetnicilor din documente. in timpul lui Neagoe Basarab ea este urmàtoarea : banul, vornicul, logofàtul, vistierul, spàtarul, paharnicul, comisul, stolnicul §i postelnicul. in total sint nouà funeri. ìntre eie unele par sà fie de grad egal si de aceea intilnim unele alternante, dar numai de la vistier in jos: vistierul cu spàtarul, paharnicul cu comisul sau cu stolnicul §i stolnicul cu comisul. Salturile deosebite sint incidentale, in cazul cìnd nu provin din documente suspecte.
      Ierarhia functiilor este intàrità si prin cursus honorum, a càrui existen^à este vizibilà in citeva cazuri: Harvat este mai intìi vistier §i devine apoi logofàt, Hamza este comis §i ajunge spàtar, iar Badea (Bàdica) postelnicul este sàltat comis. Aceste trei cazuri sint sufi-ciente sà demonstreze atit ierarhia functiilor cit si existen^a unui cursus honorum. Acesta nu exclude aprecierea valorii personale, dar se pare cà, cel puj,in pina in aceasta vreme, ea nu trebuie pusà in legàturà cu func^iile (dregàtoriile) din sfat, ci cu onorurile (demnitàtile) de care se bucura posesorul lor in viaja publicà. Asa de pildà, un loc mai schimbàtor in sfat are comisul Hamza, care uneori este trecut mult inaintea altora. Dar acest caz il socotim singular si nu putem trage concluzia cà e vorba de pozitia lui personalà 4. Cazurile exceptio-nale pe care le vom intilni in viitor nu infìrmà aceastà regulà.
     Putem spune dimpotrivà. in sfatili domnesc al lui Neagoe Basarab intilnim un singur caz cind apare un sfetnic fàrà dregàtorie: e Preda, al doilea in sfat (dupà Barbili ban), la
       1	Este incontestabil ca §i la noi a fost boierime (nobilirne) ierarhizatà in momentul cìnd au luat finità statele Moldova ?i 'J’ara Romineascà, a?a cum a fost $i in Transilvania un secol mai inaintc. Nu avem insà studii prin care sà se precizeze in ce màsurà poate fi vorba de existen^a titlurilor (nobiliare), a dem,nitàfilor (boie-riilor), ca si a funcfiilor (slugilor). Este cert insà cà a trebuit sà treacà multà vreme pinà cìnd s-au delimitat demnitàtile in componeva sfatului domnesc (consilium principisi. Dar toemai acest proces, precizat acum prin lupta pentru centralizarea statului, demonstreazà existenta unei nobilimi stràvechi (Uradel) $i implicit drept urmare apari^ia demnità^ii de sfat (dignitas aulica), ca ?i a boierimii de func(ii (Dienstadel) ?i prin diplome (Briefadel), care nu e necesar sà fi fost scrise. 0 màrturisesc ?i Craiove^tii cind, punind piatrà pe mormìntul lui Vladislav voievod (1446 — 1456), spun cà acesta « i-a fàcut vlasteli * (nO/V,HrnSrt KrtdCTiAH). Vezi Iorga Inscriptii, I, p. 100 (nr. 198). Mai tirziu Ioan Neculce face douà observatii foarte interesante. Vorbind de a doua domnie a lui Antioh Cantemir, spune cà acesta punind pe Savin Zmucilà mare ban (al 7-lea in ordinea enumeràrii) « de atunce sà a?ezà aceastà boierie cu temei in Moldova, de-i asezata la rind, cà mai nainte, des^i era la vreun domn, uneori ?àdè mai sus, uneori mai gios, dupà cum le fusesà altà boierie, a$a sjàdè $i cu bània la Divari ». Deci nu func^ia determina preeminenfa, ci boieria. Iar mai departe Neculce adaugà: iar « pe Dabija clucerul 1-au pus vel pàharnic, pe Lupul Colivarul vel visternic; pentru acesta, vàzìndu-1 mazilimea cà-i de neam prostu, li sà stricarà tuturor voia, cà nu le era cu cinste sà margà la gazda lui » (Letopise{ul Tàrii Moldovei, ed. a Il-a de Iorgu Iordan, 1959, p. 176 — 177). La aceasta S. Z o t t a, Arhiva genealogica, II (1913), p. 6, n. 2, observà cà « era un boicot social fa£à de un boier nenobil nàscut ». Rezultà din toate acestea cà au existat §i la noi cele douà forme ale nobilimii, titlurile ?i demnitàtile, aràtate prin acelea?i apelative. Postelnicul e primul titlu pe care il are un boier prin nasiere, dar in acetati timp este si prima treaptà a marilor demnità^i.
       2	1. C. F i 1 i 11 i, Banatul Olteniei §i Craiove§tii, Craiova 1932 (extras din # Arhivele Olteniei » XI), a avut intuita acestei situatii, dar neavìnd posibilitatea sà confrunte toate listele de sfat domnesc pe care le cunoa§tem astàzi, nu a tras concluzii categorice.
       8 Este drept cà in sfatul lui Neagoe Basarab nu mai gàsim alti mari dregàtori care sà-^i arate legàturà cu vreo mo§ie, dar cazul existà la ispravnici ca Danciul de Baia ?i Oancea de Batiu. Cum au càpàtat ascenden^à boierii de la Craiova este o problemà deosebità, care nu are legàtur5 cu tema noastrà.
       4 Hamza comis (1512 — 1520). spàtar (1520 — 1521) §i mare ban (1530 — 1533) este identificat a fi banul de Obislav. I. C. F i 1 i 11 i, Banatul Olteniei §i Craiove§tii, p. 69, il considera « stràin de neamul Craiove§tilor », dar P. P. P a n a i t e s c u, Ìnvàtàturile atribuite lui Neagoe Basarab. O reconsiderare, « Romano?lavica *, VIII 0963), p. 412, il socoteste « fiul unei surori a fratilor Craiove^ti, deci vàr primar cu domnul » Neagoe Basarab. A§adar, cliestiunea ràmine deschisà.
407