ei, N. Adâniloaie desprinde totufi un numar de boieri, despre care spune câ erau interesati în dezvoltarea comertului si, implicit, în înlâturarea stâpînirii otomane, si stabilente câ numai aceftia s-au putut ìntìlni cu miscarea lui Tudor çi cu Eteria. Deoarece se contesta acordul lui Tudor cu guvernul provizoriu, nu ftim ce continui concret atribuie autorul afirmatiei câ, initial, « au fost si cì^iva boieri alaturi de Tudor » '. Prin acest vag adaos concesiv nu se modifica rationamentul rezumat mai sus al lui Adâniloaie, ci, fârâ sâ se primeascâ întreg adevàrul istorie se încearcâ totufi explicarea, în limitele logicii formale, a faptului indubitabil cà marea boierime a avut un amestec ìn miscarea de la 1821: protipendada este reaccionará, însâ cî^iva boieri au fâcut exceptie, intrînd în « fortele progresu-lui » Deci nu se recunoaste (cum ar fi fost cazul aici), caracterul contradictoria al uneia fi aceleiafi calitâti, contradicha în însâfi esenta clasei. Sâ vedem ce explicatie capâtâ excep^iile. « 0 parte restrînsâ din boieri. . . întrezârise unele avantagii. . . în intensificarea circuitului marfâ-bani » (adicâ în comert). Acesti boieri « voiau sâ se acomodeze conditiilor economice impuse de dezvoltarea noului mod de productie, pentru câ îfi dâdeau seama câ se pot îniboga^i mai repede pe aceastâ cale, iar ceilalti (majoritatea) erau pentru mentinerea practicilor si a servituZilor înveehite feudale, caracteristice orien-tului » 2. Cu alte cuvinte, cei mai multi dintre boieri voiau sâ râmînâ exploa-tatori feudali, iar un numâr redus dintre ei voiau sâ devinà capitalisti. Este o explicatie subiectivâ, neconformâ realitâtii istoriee, càci daeâ numai o minori-tate restrînsâ era interesatâ în comerá, atunci în ce a constat procesul de trecere de la economia naturala la economia de schimb, în perioada de descom-punere a feudalismului? Pe scarâ tot mai largâ, boierii îfi transforma o parte din produsele de pe mofiile lor în mârfuri, pe care desigur nu doresc sâ le vîndâ eu prêt redus Portii otomane. Cînd boierii devin vînzâtori ai produselor Zârânesti, dupâ ce fuseserâ doar consumatori, exploatarea târânimii se face mai sîngeroasâ. E de mirare cum N. Adâniloaie, recunoscînd generalitatea acestor douâ fenomene — tre-cerea la economia de schimb si înâsprirea exploatârii — afirma totdeodatâ ca putini dintre marii boieri voiau abolirea jugului turcesc: doar aceia care intraserâ în circuitul de mârfuri fi pe care îi include în « fortefe progresului » 3. Dacâ însâ renuntâm la ìmpàr^irea categorica fi factice în boieri reactionari fi « progresifti », putem observa eu ufurin^â trâsâturile contradictorii aie marii boierimi, privitâ în totalitate. în strâduinta-i de a-§i spori produsele ca sâ aibâ ce vinde fi sâ acumuleze bani, ea împileazâ tot mai crunt poporul, pe târan îl prâbufefte în cea de a doua ferbie, dar, în acelafi timp, fi eu aceleafi scopuri, urmâ-refte înlâturarea monopolului turcesc asupra comertului fi scuturarea dominatici politice turco-fanariote. Printre documéntele importante pentru cunoafterea boierimii, nu poate fi trecut cu vederea un memoriu trimis tarului de boierii fugiti la Brafov 4. E un proiect de reorganizare a Târii Romînefti, continînd revendicâri progresiste fi retrograde, pentru a câror înfâptuire se cerea ajutorul Rusiei. Fârâ îndoialâ câ, vorbind în numele târii, boierii urmâresc prosperitatea fi atotputernicia 1 Vezi « Stuilii », 1961, nr. 3, p. 558. Pe aceeasi pagina, autorul susine, contrazicîndu-se cà, la început, caracterul antifeudal al ràscoalei a fost mai radical. 2N. Adâniloaie, Boierii si râscoala . . ., p. 125, 36. 3 « Studii », 1961, nr. 3, p. 554. 4 Vezi E. V î r t o s u, 1821. Date si fapte noi, Bue., 1932, p. 117 — 140. 256