Automi studiului propune ca Academia de Stiinfe a U.R.S.S. sà intreprindà publicarea operelor complete ale lui A. Cantemir.
     Mica monografie a lui M. I. Radovski, bine ingrijità, prevázutá fi cu zece facsimile reprezentind scrisori de ale lui Antioli, foi de titlu ale operelor lui mai insemnate, tablourile lui Dimitrie si Antioh, ne dà o imagine darà a figurii fi activitàfii lui Antioh Cantemir. Folo-sind in mod critic literatura existentà in aceastà problema, in9erìnd in expunere date inedite extrase din arhive, autorul reufefte sà làniureascà problema centralà a studiului, aceea a legàturilor lui A. Cantemir cu Academia din Petersburg. Totodatà el face o serie de alte pre-cizàri fi dà unele sugestii, citìnd mai multe date ce prívese istoria Moldovei. Pe bunà dreptate autorul tsi exprimà convingerea cà fi depistarea arhivelor stràine poate duce la rezultate interesante.
      Adàogàm cà asemenea date nu lipsesc nici in arhivele rominesti, cel pufin in ce privefte procesul pentru avere dus ani de zile de càtre fiii fi urmafii lui D. Cantemir, fapt menfionat ♦loar in treacàt de M. I. Radovski (p. 23). Dacá se va inizia o aefiune de strìngere rit mai largà a informafiilor inedite stràine despre Cantemirefti, dupà cura sugereazà automi, atunci nu vor trebui ignorate nici arhivele rominefti. Intrucit Cantemireftii au avut averi si in Prin-cipatele Romine, s-au iscat fi aici procese fi pinà tirziu au apàrut rude indirecte ale Cante-mireftilor ridicind pretenfii. Gàsim, de exemplu, in aceastà privinfà citeva acte din anii 1822—1823. In aceastà vreme biv vel logofàtul Costandin Cimpineanu din Jara Romineascà trimitea pe Scarlat Barbovici in Rusia sa ia in primire partea ce-i revine lui « din averea mortu-lui cneaz Dimitrie Cantemir». (Arli. St. Bue., Condica Logof. streinilor 1047, sub datà). in acest scop boierii li eliberarà lui C. Cimpineanu un ateatat cà se inrudefte cu Cantemireftii. Altà datà se discuta problema clironomilor din farà ai Cantemireftilor (Arti. St. Bue., Condica 1122, p. 146; Condica logof. streinilor 1046, registru). Gàsim date fi mult inai tirzii. Astfel, in 1864, consulatul Rusiei cerea informafii despre stràmofii supusului rus Ivan Indutni, care a trecut in Rusia « cu Cantemir, dupà ràzboiul lui Petru cel Mare cu turcii » (Arh. Min. Ext., pach. 281, nr. inv. 4771).
      Aceste exemple arata cà o depistare atentà a arhivelor poate desigur sà scoatà la ivealà fi alte date indirecte, mai vechi, despre Cantemirefti in generai, imbogàfind fi mai mult cunoafterea acestei familii care a dat pe Dimitrie, Antioh fi Maria Cantemir1.
S. IANCOVICI
    E.M. DVOICENCO — MARCOVA, ílyiuKUH u iiapodHoe meopuecmao MoAÓaeuu u BaAaxuu. Extras din M3 ucmopuu Jiumepamypubix ceH3eii XIX eexa. A>ca,aeMHH Hayic CCCP. Mhcthtyt Mhpoboíí JiHTepaTypw hm. A. M. TopbRoro, Moscova, 1962, p. 65 — 88.
     Continuindu-fi eercetiirile asupra legáturilor literare ruso-romine, E. M. Dvoicenco-Marcova aduce cu articolul Pufkin fi creafia populará din Moldova fi 'f'ara Momineascá o nouá contribute la lámurirea unor pagini din creafia lui A. S. Pufkin. Pufkin poate fi socotit, aratá autoarea, unul dintre primii cercetátori ai folclorului rominesc, intrucit, cu mult timp inainte de publicarea cintecelor populare rominefti, el le-a pus in circulate in forma literará pe care le-a dat-o in limba rusa. Astfel, balada « ijialul negru », intoemitá de Pufkin pe baza unui cintec popular moldovenesc auzit de la Mariula (Márioara?) curind dupa venirea sa la Chifináu, in septembrie 1820, a fost publícala in jurnalele «CbiH OTeneCTBa » fi « Bna-roHaMepeHHuft*. Aceastá balada a devenit foarte populará in Rusia, unde nu numai cá a fost cititá si apreciatá de un public larg, dar s-a bucurat de mare succes in lumea muzici-enilor fi compozitorilor. Tradusá in rominefte de C. Negruzzi, balada « Salul negru » a lui Pufkin, a cápátat o largá circulate in fara noastrft, fiind cintatá de tarafurile láutárefti pina la sfirfitul secolului trecut.
      Dacá in balada « ^alul negru » Pufkin a prelucrat o creafie a folclorului rominesc ce nu a mai fost descoperitá, in schimb cunoscutul cintec popular « Arde-má, frige-má » a fost intro-dus ca atare de Pufkin in poemul sáu « T*?3"" *• Se »tie cá textul acestui cintec a inspirat pe compozitori ca Ceaicovski, Rahmaninov, Rubinstein s.a.
      1 Vezi « PyccKan cTapHHa », 1897, nr. 1—3, p. 49 — 70; 401—417; 425—451; Kidel A 1 e x., Maria Cantemir (femeia cea mai culta din epoca lui Petru cel Mare), 1934, 30 p.
539