NOTE DESPRE «OÎNTECUL LUI ÇTEFAN VODÀ»
N. CEREDAREC
      Cercetàtorilor folclorului ucrainean le eate bine cunoscutà importanza « Cintecului lui ijtefan Vodà », prima creale populará ucraineanà consemnatà in scris. De la B. P. Hasdeu, care a fost intre primii care i-au recunoscut valoarea fi a incercat localizarea lui, identificind totodatà in iytefan Vodà pe ijtefan cel Mare, « Cintecul despre fjtefan Vodà » a intrat fi in aten{ia istoricilor fi folcloriftilor romini l. E1 a fost privit de aceftia, ca fi de marele scriitor fi filolog ucrainean Ivan Franko, drept o màrturie a sentimentelor de prietenie fa^à de poporul romin, sentimente care insuflefeau poporul ucrainean, fi care corespundeau strinselor legàturi intre-finute de ijtefan cel Mare cu popula {ia din finuturile ucrainene ale regatului polon. (Se ftie cà prima sofie a marelui domn moldovean fusese Evdochia din Kiev, gora cneazului Simeón Olelcovici, fi cà in Pomelnicul minàslirii Bistrifa, a càrui formà pàstratà dateazà din timpul lui ijtefan cel Mare, figureazà rudele prin alianza ale domnului, incepind cu vechii cneji ai Kievului) 2. « Faima vitejiei fi puterii lui $tefan era afa de mare, incit faptele sale ajunserà sà fie cintate in baladele ucrainene » spunea un istorie 3, iar un filolog incerca sà aducà noi argumente in sprijinul identificàrii lui ¡jtefan cel Mare cu eroul baladei4. Istoricul ucrainean M. Hrufevski menfiona la rìndu-i faptul cà aceastà baladà era cintata in partea de sud a Haliciului, adicà in Pocufia, teritoriu unde incursiunile marelui voievod se'bucuraserà de simpatia populafiei ucrainene asuprità de nobilimea fi Statuì polon 6.
      In 1956, sub titlul « Dunàre, Dunàre, de ce curgi tristà », cintecul a fost reeditat in antologia de poezie populará ucraineanà Cintece .fi romance ale poefilor ucraineni 8, intoemità de un colectiv din care au fàcut parte oameni de culturà fi literafi consacraci. Din prefajà, adào-giri, adnotàri fi comentarii, semnate de N. A. Nudiha 7, reiese cà poezia este considerati pinà azi cea mai veche inregistrare de poezie populará ucraineanà cunoscutà. N. Nudiha identificà « Benàtky », din care ii fusese adusa priniului editor, Jan Blahoslav, cu localitatea purtind acelafi nume, afezatà la hotarul Slovaciei cu Ucraina transcarpaticà, pe riul Toplea, la apus de oraful Berdeev, fi nu cu Venefia cum crezuserà Hasdeu fi al{i cercetàtori. Se mentioneazà cà prima data a fost tipàrit de Kovalski in « C6opHHK OTeieCTBeHHOfl » din Viena, la 1856, ìnainte de tipàrirea gramaticii lui Blahoslav. M. Nudiha nu cunoafte insà contribuya lui Hasdeu la studierea fi popularizarea cintecului in Rominia 8. Cu totul surprinzàtor, el vede in Stefan vodà pe $tefan Làcustà (1538 — 1540), invocind argumentul cà acesta era in viafà cind tràia fi Blahoslav. Dar acest domn, cu totul fters, nu putea impresiona imaginaria populará, spre a deveni eroul unei intimplàri epico-amoroase.
1 Cf. pe lara despre aceasta la M. La s t. 16, B. P. Hasdeu despre folclorul ucrainean, ïn volumul de fatâ, p. 104—111. Intre cei care se ocupâ de semnifica(iile acestui cïntec este çi acad. P. Constantinegcu-
I a § i, O prietenie de veacuri, Bucureçti, 1957, p. 28.
       *	Cf. Pomelnicul minàstirii Bistrifa, editia D. P. Bogdan, Bucureçti, 1939.
       *	I. N î s t o r, tn « Codrul Cosminului », VIII, 1934, p. 78.
       *	G r. Nandriç, Les rapports entre la Moldavie el V Ukraine d’aprto le folklore ukrainien, Paris-Bucarest, 1924, p. 5-7.
       *	M. H r u ? e v s k i, iMocmpoeana iemopin yxpalnu, Kiev-Lvov, 1911, p. 182.
      *	IlicHÎ ma poMancu yKpatHCMCUx noemie 9 deox moMax, Kiev, 1956.
       > Vol. I, p. 20, 85, 87, 297, 299.
B Pentru acestea $i pentru contributiile cele mai noi la localizare vezi M. L ;i a ? I ù, loc. cit.
445