MIRC 1, adj., « cafeniu », «roib » (ALR s. n., h. 275, pet. 36, 47) < scr. mrk «intunecat », «brun» (vezi Tolstoi, p. 418). Cf. in pct.|37; mrk konj si in pet. 36 « cal mire » 2. M iR^AV3, adj., «slab», «care nu e gras» (ALRM I, h. 96). Cuvintul este raspindit pe o arie intinsa formata din Banat, nordul Olteniei, sud-vestul Transilvaniei si sudul Crisanei. Cu acest sens provine din scr. mrSav « idem » (vezi Vuk, p. 386). MLE$E, s. f., « planta cu floarea galbena care traieste in padure; dara o strive^ti se scurge din ea un sue alb spumos, cu care se amete§te pejtele in riu » 4 (ALRT, pet. 2, p. 1) < scr. mleia «Euphorbia cyparissios » (vezi Kangrga-Ristii, p. 467) 5. NAOC0L, adv., «in jur » (ALRT, pet. 29, p. 22): « si atunci au pus jeghiu pe Zest $i naocol de el » < naokolo «idem » (vezi Vuk, p. 412). pesAc, s. m., « nisip » (ALR s. n., h. 10, pet. 36) < scr. pesak «idem » (vezi Rj. JAZU IX, p. 840). Au fost notate si adjectivele pesacos (pet. 29, 47) pesacari (pet. 36), ambele derivate pe teren rominesc cu ajutorul sufixelor -os, -ar. P1LARI, s. m., « negu^ator », « precupeZ » (ALR s. n., h. 274, pet. 53): «pilari de o§te (bo^tina) » < scr. piljar (DLRM) cu aceleasi sens (Vuk, p. 516). PiRPOR 6, s. n., « pojar » (ALR I, h. 115, pet. 5, 9, 12, 24), « scarlatina » (h. 116, pet. 1) < scr. prpor (CADE) « compresa fierbinte (din cenu^a stinsa cu apa) » (Tolstoi, p. 774). POD, s. n., « dujumea » (ALR II, p. 31, m. n., intrebarea 2181 « ce este aspru »). Dictionarele rominejti (cf. Tiktin, CADE) trimit la scr. pod §i vsl. podu, fara sa se pronunZe in mod hotarit. Sensul cuvintului, insa, ^i punctul in care a fost notat ne indreptaZesc sa-1 explicam prin scr. pod «idem» (Tolstoi, p. 618). POMOCIjA, s. f., « laturas (la carul de carat griu) » (ALR s. n., h. 63, pet. 47) < scr. pomocnica « prajina cu care se preseaza de sus incarcatura de fin si se leaga » (vezi Rj. JAZU X, p. 706 §i Vuk, p. 55). PONlAvA, s. f., « Zol », « patura (pe care se bate porumbul, fasolea, etc.) » ( ALR s. n., h. 494) 7 < scr. ponjava (DLRM) cu acelasi sens (Vuk, pe. 557). Este raspindit in Banat, sudul Ardealului §i Crisanei. POTEGA, s. f., «lamba » (ALR, s. n., h. 346, pet. 97) < scr. potega, poteg «idem» (Rj. JAZU XI, p. 117). Au fost notate si variantele poteg, s. n. (pet. 36, 76), §i potegla (pet. 53). REZA, s. f., « zavor » (ALR II, p. 130, h. 251, pet. 47) < scr. reza (CADE) « zavor », « limba la broasca u$ii » (vezi Tolstoi, p. 824). RIB adj., «cafeniu deschis» (ALR s. n., h. 275, pet. 47): «cel rid (calul) e mai rosu de eit cel mire ». Provine din scr. rid « rojeovan », « roib » (Vezi Vuk, p. 669). 1 Vezi harta nr. 1. 2 CADE trimite la ser. mrhov i cal roib ». 3 Cuvintul este accentuat si mírsáv (pet. 59). 4 Definijia aceasta este data de acad. E. Petrovici in ALRT. 6 Acad. E. Petrovici deduce cuvintul rominesc din scr. mlec «numele mai multor plante cu sue alb ca de ex. Euphorbia». Vezi ALRT, p. 317. 6 Vezi G. M i h ä i 1 ä, art. cit., p. 50 7 Vezi harta nr. 2. 216