transforma íntr-o tezà susjinutà cu toatá convingerea. Arguméntele sale sint insá aproape exelusiv de ordin speculativ. Singura márturie concreta pe care o poate cita in sprijinul tezei sale este titlul càrtii germane menzionate fi de Kraus, unde ar aparea modificarea, specifica piesei cehe, Cloaca = Gloska. Dar acest argument provine dintr-o lectura eronatà, sau dintr-o scàpare a lui A. Kraus, pe care P. Caraman o adopta farà a mai verifica originalul. In realitate, aja cuín dovedefte exemplarul operei citate, pàstrat in biblioteca muzeului Bru-kenthal din Sibiu 1, numele lui Closca este redat aici Klotska, dupa cum apare ji in alte luerari germane 2.
    Ipoteza unei origini germane — sàsejti — nu mai este necesarà spre a explica apari^ia temei ràscoalei din Transilvania in Cehia, din moment ce averti dovada sigurà cà ecoul ràscoalei s-a propagai rapid fi a dat nasiere unei manifestati scenice imediat dupà inàbufirea ràscoalei. De altfel, P. Caraman, in ipoteza sa, lasa la o parte realitatea — intàrità de nenumàrate documente con-temporane — cà ràscoala din Transilvania a fost un eveniment cu un mare ràsunet internacional fi nu un eveniment locai, de care cehii sa ia cunojtintà doar prin intermediul unor scrieri germane sau prin ventile aduse de soldati venivi din Transilvania. Acest eveniment a fost prezentat. diferit de oficialità-tile austriace fi de forfele progresiste, cele dintii càutind sà-i infàtifeze pe ràscu-la^i ca pe nifte simpli banditi, iar cele din urmà solidarizindu-se cu actiunea C&ranilor din Transilvania 3.
      1	Cronica anonima apärutä in 1785 la Sibiu §i atribuitä lui Kessler, cronicarul lui Mihail Bruckenthal se intituleazä Horjia und Klotska Oberhaupt und rahgeber der aufrühren im Siebenbürgen, si se pästreazä sub cota XV. Ng (cotä veche). Dupä cum ne informeazä tov. Eugen Onu ile la Muzeul Bruckenthal, aceastä carte n-a fost incadratä incä pe baza clasiticärii zecimale, operafie care se efectueazä in prezent la biblioteca muzeului.
     2	Tot in 1785 a apärut in Transilvania cronica anonima germana: Zur erlässigste und Vollständigste Erzählung des Aufruhrs der Wallachen in Siebenbürgen, sammt den Poträts ihrer zvei Aufrührer des Hora und Klotscka.
      In stirea extrasä de prof. dr. Capesius din Jolän Kadär reiese cä baletul jucat pe scena teatrului german din Budapesta in 1786 se intitula Hora und Kloska. Aceastä schimbare a numelui Kloska in Gloska nu se datorefte deci modelului säsesc, cum susine P. Caraman, fi ea poate fi chiar de originä cehä. (In limba cehä grupul consonantic kd se pronun^ä gd, de ex. kdo? (cine?) se pronunfä gdoj. ln ceea ce privejte grupul consonantic kl, am gäsit un singur exemplu de cuvint sträin cu sonorizarea lui k in g, fi anume klot (din englezä) « stofä neagrä de bumbac », populär se pronunci glot (cf. Fr. Tràvniiek, Slovnik jazyka ceského, Praga, 1952, p. 383).
     3	Sint nenumàrate aceste documente referitoare la ràscoala ^äranilor din Transilvania, dintre care citäm: cele douä cronici anonime apärute la 1785 in Transilvania, ^tirile din publi-ca^iile vremii, ca « Nunziatura di Germania », cartea preotului reformat Czövek Istvàn, tradusä dupä scrierile sasului Fr. Schiller — martor ocular al räscoalei —, apärutä in 1817 la Pesta sub titlul Oglinda faimogilor tilhari, hofi de codru, ucigasi, bandifi, rebeli si conjurati, renumi(i in intreaga Europa (vezi Roman Ciorogariu, Horia §i Closca, traducere din Schiller, dupä versiunea maghiarä a lui Czövek Istvän, Oradea, 1931). Prof. $ t. P a s c u, iptiri noi privitoare la revolutiunea lui Horia, Sibiu, 1943; Prof. $ t. P a s c u, Räzboiul (äranilor sub conducerea lui Horia, Cloaca si Crisan, Bue., 1957 ; Octavian Beu, Ràscoala lui Horia in arta epodi, Bue., 1935 ; George Georgescu-Buzäu, Carac-terul ràscoalei tàrànesti din Transilvania de la 1784 vàzut de istoriografia burghezà rominà, Bue., 1955 ; George Georgescu-Buzäu, Ràscoala de la 1784 a iobagilor din Transilvania, Edit. Politica, Bue., 1962; David Proda n, Versuri contemporane despre ràscoala lui Horia, Bue., 1942; Acad. C. Daicoviciu, §t. Pascu, V. Cherestesiu, Din istoria Transilvaniei, vol. I, Bue., 1960. O mare influen^ä asupra opiniei publice mondiale a avut scrisoarea deschisä a lui Jaques (Jean) Pierre Brissot (unul din viitorii sefì ai girondi-nilor francezi din 1789) cätre impäratul Iosif II, apärutä la Dublin — Anglia, in toamna anului 1785, intitulatä: A doua scrisoare a unui apàràtor al poporului cätre impäratul losif li,
78