DIN RELATIILE CULTURALE ROMÌNO-BULGARE: ECATERINA VASILEVA
D. N. MINCEV (Sofia)
     Se poate afirma cà nu exista douà popoare vecine în al càror Irecut sa gàsim lega-turi atìt de strìnse fi de multilaterale ca acelea dintre popoarele bulgar fi romìn. Despre aceasta s-a scris fi se va serie mereu. les necontenit la ivealà fapte noi care ilustreazà tot mai mult legàturile politice fi culturale romìno-bulgare. Aceste fapte sint foarte nume-roase, mai ales in decursul secolului al XlX-lea, cînd pàmìntul rominesc adàpostefte numerosi emigranti bulgari *.
     ìn cele ce urmeazà vom încerca sà punem ìn lumina ìncà o pagina, necunoscutà, din cronica rela^iilor culturale romìno-bulgare. Este vorba de persoana si activitatea Ecaterinei (Caterina) Vasileva, femeie cultà fi inteligentà, pe care poezia §i muzica o atràgeau in mod deosebit. A scris ìn romìnefte fi frantuzefte. A colaborat cu articole fi versuri la ziarul bulgar « Otecestvo » (Patria), care a apàrut la Bucurefti ìntre anii 1869—1871, sub redac^ia lui P. Kisimov 3.
     La seccia de « Manuscrise, tipàrituri vechi fi rare » a Bibliotecii Najionale din Sofia, sub cota B 923.1 am gàsit un volum tipàrit in 1923 la Paris, in limba francezà, si intitulât Annales de la dynastie russe. Titlul nu corespunde cuprinsului. Autorul este o femeie: Ecatherine Basilov. Pe lîngà poemul «La Bulgarie épique», volumul concine amin-tirile autoarei, legate mai ales de viaja fi activitatea sa in Bomìnia, in perioada dinaintea eliberàrii Bulgariei. Dupà cele expuse de autoare, federea sa in Romìnia poate fi fixatà ìntre anii 1865—1878. Àmintirile sìnt ìnfàjifate destul de ìncurcat fi risipite de multe ori la ìntìmplare, iar stilul este greoi, ceea ce ne face sa credem ca Vasileva fi-a scris cartea la o vìrstà inaintatà, fiind poate fi suferindà. ìn aceasta carte gàsim, printre altele, nume-roase informaci, unele necunoscute, privind via{a culturali! bulgara3.
      Din rìndurile autobiografìce, foarte zgìrcite in men(,ionarea anilor, pe care le gàsim in volumul citât, aflàm cà Ecaterina Vasileva este dupà marna bulgàroaicà, iar dupà tatà romîncâ. Anul precis al nafterii nu 1-am putut afla pìnà acum, fi nici pe cel al morali. A murit ìnsà dupà anul 1924, la Bucurefti, unde fi-a petrecut ultimii ani ai vietiil. La Bucurefti avusese o casà proprie, situata ìn fafa « gràdinii Cazzavillani », pe care ìnsà o vìnduse cu mul(i ani ìnainte.
     Mama ei, Chirana Diamandieva, se nàscuse in oraful Sliven (Bulgaria). Ràmìnìnd orfanâ, este luatà de un unchi al ei, care se refugiazà la Bràila. Presupunem cà aceasta s-a ìntìmplat in primii douàzeci de ani ai veacului trecut. De la Bràila, mica Chirana este luatà
1 in lucrarea noastrà lìominia fi renaflerea bulgara, Constala, 1936, ne-am ocupat mai indeaproape de aceste legàturi si de contributi;! Rominiei la lupta poporului bulgar pentru eliberarea de sub jugul otoman.
      *	Ecaterina Vasileva este doar menzionata de dr. Manio Stoianovìn excelenta sa lucrare Eòji-zapcKa 6b3poMcdeHCKa khumchuhq, voi. I, Sofìa, 1957, p. 43, In legàturà cu colaborarea ei la gazeta « Otecestvo *.
      *	Vezi articolul nostru Heuieecmnu cmpanuifu 3a meampaAnama deunocm uà JJo6pu Boùhukos u JJ. Be.iuxcuii, in «Teartp », anul X, 1957, nr. 11, p. 69 — 72. Acolo am dat pentru prima oarà ?i unele date cu privire la via^a §i opera Ecaterinei Vasileva. Vezi §i nota bibliografica despre acest artieoi, ìn « Romanoslavica *, V, 1962, p. 235.
      4	In bogata arhiva a lui Iv. Evst. Ghe^ov, legatarul universal al frafilor Evloghi $i Hristo Gheorghiev, mari comercian^i §i bancheri la Bucurefti, in epoca de care ne ocup5m, arhiva pSstrata la seccia « Arhiva istorici bulgari » pe lìngà Biblioteca Nationalà am gàsit o scrisoare de la dìnsa, datatà din 1924. In scrisoare este vorba de vinderea unui tablou in ulei.
439