legatura cu Corbenii argefeni — neam ajuns ilustru in Ungaria prin Corvinefti — sau domeniul lui de bazà era la Corbii de pe Argef (Corbeni) sau Corbii de Piatrà? Acest sat la 15 aprilie 1456 a fost dat de Vladislav voievod lui jupan Mogof, la 11 iunie 1503 e confirmât jupanijei Mufa, la 23 iunie fi 29 septembrie 1512 e dat mànàstirii Corbii de Piatrà zidità de monahia Magdalina (de sigur Mufa), fosta jupani^a lui Hamza (reìntàrire la 11 ianuarie 1515), ca dupà aceea sà treacà la mânàstirea Argef. Chestiunea este de studiat. ìn tot cazul, avìnd un asti'el de herb, se vede ca Neagoe nàzuia spre locuri mai ìnalte. Deci a avut sau si-a creat o stemà de pretende.
        Am arâtat mai sus cà in dania Craiovestilor din 1501 Neagoe are calitatea de jupan *. Noi nu credem cà era prea tìnàr atunci, dar observàm cà in men{iunile ulterioare din sfatul domnesc aceasta nu i se acordà niciodatà. Dacá protocolul vremii ìngràdea acordarea tim-purie a unui astfel de atribut, familia, neamul nu puteau fi oprici sà se ìntituleze conform dreptului izvorìt prin nastere. Dar aceasta este o problemà mai greu de rezolvat. Cu toate acestea, coroborìnd calitatea de jupan cu stema de pretende putem da crezare informatici din Viafa lui Nifon despre ìndemnul lui Bogdan vornicul càtre Vlad voievod, cà Neagoe vrea sà-1 scoatà din scaun « iar tu nevoiefte sà-i sfàrìmi capul sàu sau sà-i tai nasul sau sà-i sco{i un ochiu » 2. Adicà sà fie mutilât, ca sà nu mai poatà avea pretende de domnie. Cronica làrii spune ìnsà limpede cà Bogdan il pira cà este « fecior de domn » 3.
        2.	Sigiliul cel mare al lui Neagoe Basarab. Pe acesta il cunoaftem ìntr-un singur exemplar fi acela necomplet. Este atìrnat la actul din 17 martie 1517, fàgàduiala càtre brafoveni 4. Este rotund cu diametral de 100 mm., in mijloc avînd scut în cîmpul càruia peste tot este (din nou!) un corb cu aripele deschise açezlndlt-se din zbor pe pâmint, in cioc |inînd o cruce apuseanà înfiptà in pàmînt; în dextra soarele, în senestra stricat. A fost probabil luna. în jurul scutului vrejuri ornamentale. în exergâ, în cîte douâ cercuri periate cu funii ràsucite ìntre ele, legenda : t h iv ii[cipiíá k o é k o a J * ii * « c t U	recnoAHiik
   R K c í h z í M a h S r n « ■ a i p c K « « ciik Einpiu ■ » f r « .v ( = lo Ba[sarab voievod, din mila lui dumnezeul domn a toatà^ara Ungrovlahiei, fiul lui Basarab voievod) 5. Vezi fig. 3.
        Este interesant de observât cà, dupa descrierile Fàcute la documéntele publícate pînà acum, de altfel foarte sumare, sigilii atîrnate au mai fost la 11 acte, emise toate pe seama unor mànàstiri din ^arà fi de la Athos. La cele din (arà (Bistri{a, Corbii de Piatrà, Cotmeana, Dealul, Glavaciog, Govora, Greaca, Snagov fi Vifina) toate sigiliile au dispàrut. Poate se va fi pàstrat la vreunul din actele pentru Athos, descrierile din publica^ii nedìndu-ne posibilitatea sà o afirmàm cu certitudine. Este de mirare aceastà soartà a sigiliilor atîrnate ale lui Neagoe Basarab, mai ales daeâ avem în vedere importanza mànàstirilor care le-au ob{inut. în situala actualà nu putem fti nici dacà a fost un sigiliu mare sau un altul. Actele sint toate solemne, hrisoave, afarà de unul pentru Cutlumuz fi cel pentru Glavaciog, ìn care ìntìlnim termenul poruñea6.
        în cazul cìnd toate vor fi avut sigiliul mare, ìnsemneazà cà acesta a fost folosit ìn anii 1512—1520, perioadà ìn care sìnt emise actele respective7.
         Emblema de pe scut, grafie nu este absolut identicà cu cea din sigiliul de boier, dar intencional coincid, pasàrea fiind corb fi nu vultur. Deosebirea se poate observa lesne comparìnd sigiliile de acelafi tip ale predecesorilor, de la Mircea cel Bàtrìn pìnà la Vlàduf Vodà din 1511 inclusiv. In acestea, grafie este reprezentat ìn mod cert un vultur care ìfi schimbà orientarea, dar este totdeauna conturnat fi ori priveste spre cruce, ori o {ine in cioc. Emblema din sigi-. liul lui Neagoe voievod nu seamànà cu nici una din acestea. ìn ce privefte orientarea corbu-lui, de la dextra ca boier la senestra ca domn, heraldic se explicà prin aceea cà schimbìn-du-se pozitia socialà a dejinàtorului trebuia sà intervinà brizura. Neagoe a recurs la cea mai simplà brizura: schimbarea pozifiei figurii onorabile fi adàugirea crucii ca atribut al domniei.
          1 Vezi p. 411, nota 6.
          *	Ed. T. Simedrea, p. 18. Notam cà In aceastà via|à se spune cà Bogdan, dupa ridicarea lui Neagoe la domnie, a murit in munci fiindcà n-a vrut sà spunà ce avere avea.
        *	Radu Pópese u, ed. C. Grecescu, p. 29.
          4 Arh. St. Bra^ov, Privilegii, nr. 781. Publicat ìn traducere de I. Bogdan, Regeste, 1902, p. 151—153. Text ?i traducere la Tocilescu, 534 documente, p. 261—264.
          1 Cunoscut lui I. Bogdan, Regesto, p. LXIV, traducerea legendei, §i Relafiile, p. LXI1I, cu modificarea traducerii legendei, dar de unde adoptàm compietarea textului ei, deosebindu-nc totu?i !n lectura unor semne grafice.
           *	Cel pentru mànììstirea Hilandar de la 23 august 1517 are sigiliul mijlociu aplicat. Facsímil la St. N i c o-1 a e 8 c u, Domnia lui Neagoe Basarab, Bucure?ti, 1924, pianga. Tot sigiliu mijlociu aplicat are §i hotàrnicia cu Ardealul de la 9 iunie 1520.
          7	La editarea acestor hrisoave trebuie sà firn cu mare pruden^à, cìnd sigiliul atìrnat lipse$te, fiindcà mai u?or se pot falsifica acestea sub motiv cà din diferite cauze au putut fi smulse ; falsificatorii nu se mai considerau obligaji nici màcar sà caute un timbra sigilar oarecare.
413