popoare slave, poezie l'oarte tradifionali mai ales in forma, autorii arata posibilitatea recon-stituirii versificatici slave comune, de a cirei existenti nu se indoieso. Un deosebit interes il suscita folosirea numelor comune ale zeitàjilor slave (Stribog, Svarog, Dajbog fi a numelor compuse comune mai multor limbi slave (de exemplu: CdecAaeb, s-cr. ióec.iaa, poi. Zdziestow) pentru reconstituirea unor texte slave comune la diferite niveluri. Numele slave comune reconstitute (de ex. Sudtslauu) nu sint considerate cuvinte separate, ci texte minime, în acelafi mod reconstituie autorii fi cuvinte compuse slave comune.
      In lucrarea sa Despre componenta dictionarului slav (Problemi fi sorcini), O. N. Truba-CÌOV trateazâ problemele de bazà ale alcàtuirii dictionarului limbii slave comune. Pentru intocmirea dictionarului, autorul considera necesare urmàtoarele actiuni de cercetare: inventarierea lexicului viu al slavei comune, elucidarea raporturilor generale fi particolare (dialectale) ale elementelor ei, stabilirea vechilor izoglose interdialectale, fi a izogloselor si paralelismelor exterioare (slavo-neslave), un nou comentariu lexical al ìmpari i ni dialectale a slavei comune si descrierea derivarli slave comune pe baza intregului fond lexical slav comun selectat (reconstituit). In privinta ordinei cuvintelor in dicfionare, Trubaciov respinge atit ordinea alfabetica, cit fi pe cea semantici, oprindu-se la cea structural-geneticà, care se bazeazà pe raporturi morfematice fi de derivare. Dupi pirerea lui Trubaciov, teoriile despre raporturile baltoslave trebuie revizuite pentru a fi reflectate in dictionar in alta luminâ. Ìli primul rìnd, aceste raporturi pot fi concretizate — nu raporturi fi izoglose balto-slave 111 generai, ci balto-sudslave, baltice orientale-bulgare, balto-luzaciene etc. ; in al doilea rìnd, trebuie revàzutà teza despre caracterul predominant al legàturilor balto-slave în dictionar. Dupa cum arata lingvistul sovietic, din cartoteca dictionarului etimologie al limbilor slave reiese cà 111 fiecare limbi slavi existi circa 5000 de cuvinte slave comune. Materialul ilustrativ este axat pe 0 serie de raporturi lexicale slave, precum: dialeetismele slave comune ale vocabularului rus, dialectisme slave comune in luzaciana inferioari, arhaisme lexicale fi izoglose slave comune in bielorusà.
      Cunoscutul cercetitor al limbii bulgare 1. S. Maslov, prezinti comunicarea Importatila datelor limbii bulgare pentru teoria generala a aspectului verbal slav. Ca fi în lucririle sale ante-rioare, gramaticianul sovietic face distinefie intre aspect fi modul aefiunii (term. rus. cnocoò deùcmeuH, gemi. Aktionsart).Ceea ce Bulahovski fi alti lingvifti denumesc nuanfe de aspect (caracterul momentan al actiunii—KO.ibitymb, ìnceputul duratei fenomenului — jacmywA, delimitarea duratei — nocude.t), Maslov consideri mod al aefiunii, deci un l'enomen care nu tine de aspect. Toate aceste valori ale actiunii, in limba bulgari se ìntìlnesc atit la verbe imperfective, cit fi la verbe perfective, deci eie nu se referi la aspect. în limba bulgari, aspectul s-a des partit de aceste valori semi-lexicale ale modurilor (Aktionsart) actiunii, din transformarea cirora s-a dezvoltat. In privinta prefixelor, «vide», autorul socotefte ci nu sint « morfeme de aspect», ci exprimi un anumit mod al actiunii fi anume modul « rezul-tativ generai». Pereehile de verbe cu préfixé «vide» nu prezinti o identitate semantica. Exceptie face numai perechea deuimb — cdeAamb.
      Pentru noi este mai acceptabili teza traditionali, potrivit cireia existi o serie de Verbe (dejiamb — cde.iamb, nucamb — Hanucamb. empoumb — noempoumb, CAbttuamb — yc.ìbuuamb eie.) care prezinti o identitate lexicali, deci formeazi perechi de aspect, deoarece aspectul este singura categorie care le diferentiazà. in asemenea verbe, prefixul marcheazà aspectul perfectiv, iar lipsa lui indici aspectul imperfectiv. Prefixul nu conferà verbului ilici o alti nuanti de sens, nici valoarea modului actiunii (Aktionsart).
      Ocupìndu-se de latura morfologici a aspectelor, slavistul sovietic ajunge la concluzia cà numai atunci cìnd au sens lexical identic fi cînd forma imperfectivà derivi de la cea perfec-tivi, doua verbe pot fi considerate forme ale unui singur verb fi formeazi o paradigma aspectualà deplinà. în ultima parte a lucràrii, Maslov trateazâ raportul dintre opozifiile aorist-imperfect fi perfectiv-imperfectiv fi conchide cà opozifia aorist-imperfect este aspectualà, dar oarecum diferità de opozifia perfectiv-imperfectiv, mai aies prin conti-nutul semantic.
      Slavistul N. I. Tolstoi publicà articolul Raporturile reciproce dintre tipurile locale aie limbii slave veclii literare din perioada tirzie (a doua jum. a sec. al XVI-lea — sec. al XVII-lea). Istoria limbii slave vechi literare, aratà autorul, spre deosebire de istoria oricàrei limbi slave (neliterare) este un schimb destul de consecvent de perioada de centralizare (nor-mare) fi descentralizare (pierderea rigurozitàtii normei fi pâtrunderea fenomenelor locale). A doua influentà sud-slavà in Rusia a avut loc in sec. XIV—XV, dar ea a provocai un procès de dezvoltare a limbii vechi slave literare, care a continuât fi în secolele XVI —XVII. în aceasti perioadi, la slavii de est apar feoli de slavà bisericeascà, care determina caracterul limbii vechi literare pe întreaga arie a « lumii greco-slave ». în acest timp existau, sau începu-seri si apari, trei grupe de limbi literare:
503