Caraeterizarea primelor douà lanturi ca « suflete farà pàcat» se raporteazà evident la situatia inorala a tinerelor neveste ìnsàrcinate, care cunoscind indato-ririle conjugale si bucuriile maternitàtii, nu mai sint « nevinovate », ceea ce aseazà categorie maternitatea intre pacate.
    Bogomilicà ar putea fi de asemenea originea viziunii poetic populare negative a tarului Stefan Du§an (1331 —1355), acuzat intre altele de incest cu propria sa sorà 1, ca si de uciderea fiului naturai 2. Aceastà viziune contravine spirilualitatii generice a epicei populare sirbe, iinpusa de biserica sirbeascà ce a 1 ransformat amintirile nemanizilor in stilpi de sustinere ai autoritàri sale asupra maselor populare, eanonizind patru dintre ei. Cintecele in care apar transmisiuni negative despre farul Dusan poartà deci in versurile lor transmisiuni mai vechi, anterioare acestei activilàti culturale a bisericii sirbesti din sec. al XVI-lea. Intr-adevàr, aceeasi viziune negativa a traditiilor populare fa|à de memoria tarului este cunoscutà si memoriilor lui Constantin ienicerul din Ostrovita3, redactate la sfirfitul sec.XV pe baza amintirilor copilariei si primei sale tinereti, petrecute intre 1435 si 1455 in tinuturile natale.
    Pentru originea fi rosturile bogomilice ale viziunii negative a epicei lui Stefan Du§an plèdeazà urmàtoarele fàpte: in primul rind, versurile baladei Duqan vrea sa se insoare cu sora lui 4, in care apare toponimicul, nespeeific sirbesc, de origina armeanà, tara Missiruluis, adicà Egiptul. Aparitia unica a acestui toponimie in versurile populare sirbefti poate fi interpretata ninnai ca o ràmàsità normalà a unei transmisiuni pauliciene din Asia Mica, unde acest termen, de limbà armeanà, era fìresc. In al doilea rind citàin balada Alortii tarului Stefan Deianski 6. In anecdota acestei balade se mutà de citeva ori locul executàrii tarului, pentru ca singele sàu, evident blestemat, sà nu spurce tinutul. Motivul fabulativ corespunde evident credintei mitice folclorice cà tàierea capului unui balaur sau chiar numai al unui sarpe atrage neproductivitatea pàmintului atins de singele si balele spurcate, asa cum este considerai in acest cintec si tarul. Origina bosniacà a acestei balade si in generai a tuturor celorlalte cintece negative ale tarului Dusan (deci dintr-o regiune in care bogomilismul a avut o puternicà dezvoltare), ca si utilizarea unui motiv mitic 7, indicà incà o datà creatia bogomilicà din care descinde si aceastà formà a epicei sirbefti.
    Transmisiuni pauliciano-bogomilice se conservà si in anecdota cintecului epic cu aspect religios al orasului Trojan8. In aceastà fabulatie se intrepàtrund spiritualitàti contradictorii, ortodoxe, alàturi de bogomilice, ceea ce dovedeste cà traditia a trecut din serviciul paulicianismului, care a creat-o, in acela al ortodoxiei, care a urmàrit in versurile ce au adoptat-o toemai combaterea bogomilismului.
             Crestinii din Troia, cetale paulicianS, sint necredinciosi, nu cred in adevàratul Dumnezeu, ei cred in aur si argini, din care isi fac cltipul Doninului
     1	Vuk Karadzic, op. cit., II, nr. 27.
      2	Ibid., nr. 30.
     3	« Glasnik srpskog ucenog druvstva », XIII, Belgrad, 1865, p. 72—73.
     4	Vuk Karadzic, op. cit., II, nr. 18, vers. 14 — 21.
      5	Ibid., vers. 14 — 21.
     6B. P e t r a n o v i <5, Srpske narodne pjesme iz Bosne i Hercegovine, epske, Belgrad, 1867, nr. 137.
     7	Numeroase cintece mitice care caracterizeazä epica bulgarä deosebind-o de cea sir-beascä se datoresc, asa cum vom aräta in alt loc, dupä pärerea noasträ bogomilismului.
    8Fratii Miladinov, op. cit., Nr. 31.
30