Cu ajutorul metodelor statistice, 'L. Moszynski rezolvá problema straturilor lingvistice în Codex Zografensis intr-un mod nou in articolili Warslwy jçzykowe (v Kodeksie Zografskim [Straturile lingvistice în Codexul Zografensis, p. 237 — 265]. Se stie câ textul din Codex Zografensis, din momentul cînd a fost tradus în întregime (sfîrçitul secolului al IX-lea) si pînâ la copia pàstratà (sfîrsitul secolului al X-lea sau începutul secolului al XI-lea), a fost transcris de mai multe ori. De flecare data copistii introduceau în text tràsàturi noi de limba. Cerce-tàtorii au reniarcat cîteva straturi lingvistice în acest monument (deosebit de interesante este în acest sens lucrarea lingvistului celi J. Kurz K Zografskemu evangeliu în « Slavia », vol. IX, Praga, 1930 —1931 ; vol. XI, Praga, 1932). Datoritâ folosirii metodei statistice, L. Moszynski a réunit sà precizeze o serie de teze aie lingvistului ceh, în ce priveçte istoria apari(iei straturilor lingvistice în monumentul amintit sus.
      Ultima sec-tiune din voluniul I al Culegerii este rezervatâ articolelor care trateazà probleinele relatiilor lingvistice interslave.
      J. Otrebski în Slawizacja litewskich nazw wodnych i miejscowych [Slaviza^ia hidro-nimiei si toponimiei lituaniene, p. 267—286] çi '1'. Zdancewicz îu Lilewskie i riukie zasiçgi slownikowe na Rialoslocczyznie [Cuvinte lituaniene si ruse de pe teritoriul regiunii Bialy-stok, p. 287 — 310] se ocupà de rela(iile lingvistice slavo-baltice, în particular de cele slavo-lituaniene. în primul articol se face o analiza detailatà a particularité tilor fonetice çi morfolo-gice aie hidronimiei si toponimiei lituaniene influenzate de limba polonâ. La al doilea articol sînt anexate cîteva liârji in care se indica distribuirea geograficà a unor cuvinte de originâ lituanianà pe teritoriul Bialystok. Cîteva articole trateazà retatile dialectale slave. Moiliku tìriu-hmaiuma in articolili Xawiqztmia luzyckie tv kresowycli gwaracli zacliodniej Wiel-liopolski [líela t i i 1 e dintre graiurile polone de la granila de apus a Wielkopolski çi graiurile luzaciene, p. 311—318] se interpreteazà particiilaritâ |ile fonetice aie graiurilor polone în contact eu ceîe luzaciene: lipsa rellexului d vechi, înlocuirea vocalelor nazale y, ç din polonà veche eu un singur sunet u etc.
      In domeniul morfologici, graiurile polone au suferit o anumitâ inlluenlà din partea celor slovace, a ça cum se arata în articolul lui Z. Sobierajski Z morfologicznych wplywôw slowackicli na polskie gwary spiskie [Influenla graiurilor slovace asupra graiurilor polone din Spisz în domeniul morfologici, p. 319—330]. Sub influença graiurilor slovace se întrebuin-{eazâ terminaría -m la pers. I plural, prezent jo nésym, vizym, rozumym ; terminala -ine la pers. I. plural prezent §i imperativ : nésyme, ¡aéyme, zaftyzme, zayyime, unificarea formelor genuini personal (formy mçskoosobowe) çi genului impersonal (formy rzeczowe) la pers. III plural a verbelor la timpul trecut: Xlopi byly, baby byly etc.
      O serie de tràsàturi comune în structura foneticâ între limbile polonà çi luzacianà de jos sînt prezentate de H. Popowska-Taborska în articolul Z badati nad dawnym pugraniezem jçzykowym polskodolnoluiyckim [Contribuai la studiul granitei lingvistice vechi polono-luzaciene de jos, p. 331—339]. Existâ, dupâ autoare, urmàtoarele asemânâri între limba polonà çi luzaciana de jos: în schimbarea l protosla v, în pàstrarea grupului consonantic. sir, în urmele metafoniei IT >_al, în urmele metafoniei r T, în dezvoltarea sonantei r si în áltele. Aceste fenoinene fonetice sînt urmàrite de H. Popowska-Taborska la fórmele topo-nimice.
      M. Lesili«' în Hola cerkiewizrnó'v i polonizmów w ukraiiiakim jçzyku pisanym XVII tv. (Rolul slavonismelor vechi si al polonizmelor în limba ucraineanâ scrisà din sec. al XVI I-lea, p. 341—348) cautà sà clarifice problema rolului slavonismelor vechi ¡¡i al polonizmelor în limba ucraineanâ scrisâ din sec. al XVII-lea. Autorul a analizat sase opere dramatice ale literaturii ucrainene din see. al XVI I-lea. Observable s-au fàcut ìn domeniul foneticii $i flexiunii. S-au ìnregistrat urmàtoarele fonetisme din limba slavà bisericeaseà : prefixul ruz— < *orz ; ra, la < "tori, *tolt -, n> < *trl; se < *tj, * kl; id < *dj. In declinarea nominalâ §i ìn fórmele verbale se întilnesc deasemenea slavonisme. Cuvinte ìmprumutate din limba polonà apar de obicei in forma lor primará. în únele cazuri s-au pàstrat §i flexiile caracteristice limbii polone.
      Publicarea Culegerii de studii din domeniul lingvisticii slave de càtre lingviçtii polonezi este o dovadà convingàtoare a activitàtii fructuoase duse de oamenii de ijtiintà din República Populará Polonà.
E.	FODOR