CEL MAI VECHI CRONO GRAF ROMÌNESC DE PROVENIENTI RUSÀ
DIOMID STRUNGARU
    Spre deosebire de cronograful lui Mihail Moxa — primul cronograf romi-nesc, alcàtuit in 1620 dupà izvoare sud-slave fi bizantine in versiune slavonà 1 — fi de cronografele de origine neogreacà din a doua jumàtate a secolului al XVII-lea 2, cronografele rominefti de provenientà rusa au ràmas, am putea spune, aproape necercetate 3.
    Existen^a cronografelor rominefti traduse din rusefte a fost semnalatà, pentru prima oarà, de N. Iorga, in legatura cu prezentarea activitàtii literare a lui Vartolomei Màzàreanu, erudit càlugàr moldovean, care a tradus in anul 1766 un astfel de cronograf 4. Cu acest prilej, marele nostru istorie a atras aten-jia fi asupra manuscrisului 1385 din Biblioteca Academiei, un cronograf « tradus din rusefte in secolul al XVII-lea », al carni continui « trece la 1453 la istoria rufilor, mergind pina la Mihail Romanov fi moartea Sf. Serghie » 6. Aceste pre-^ioase relatàri din succinta nota a lui Iorga au ràmas, din nefericire, timp de patru decenii fàrà urmàri. Nici prof. P.P. Panaitescu, unul dintre cercetàtorii de seamà in domeniul raporturilor culturale romino-slave, nu s-a oprit asupra cronografelor menzionate de Iorga 6.
     1	Editat parlai de B. P. H a s d e u in Cuvente den bàtrini, voi. I, Bucurefti, 1878, p. 337—448. Vezi fi N. Iorga, Istoria literaturii romine in sec. al XVIII-lea, Bucurefti, 1901, p. 83—84. O bibliografie largà dà N. C a r t o j a n in Istoria literaturii romine vechi, voi. II, Bucurefti 1942, p. 138. In generai vorbind, toate istoriile literaturii romine au rezervat un paragraf acestui cronograf.
     2	Asupra lor posedàm douà studii fundamentale: D. R u b s o, in Studii istorice greco-romine. Opere postume, tom. I, Bucurefti, 1939, p. 53—100 ; Iulian ijtefàneucu, Cronografele rominefti : tipul Danovici, Partea I-a, in « Revista istoricà rominà *, voi. IX, 1939, p. 1—77 (Betipàrit in Opere istorice, Bucurefti, 1942).
     3	Vezi S. P u f c a r i u, Istoria literaturii romine. Epoca veche, Ed. II, Sibiu, 1930; N. Cartojan, Istoria literaturii romine vechi, voi. II, Bucurefti, 1942; Al. P i r u, Literatura rominà veche, Bucurefti, 1961 ; I. D. Làudat, Istoria literaturii romine vechi, Partea I, Bucurefti, 1961. I. G. Sbiera a avut cunoftinjà de existenfa unor manuscrise cu traduceri de scrieri istorice ruse, dar nu le-a cercetat personal ; vezi Mifcàri culturale fi literare la rominii din stinga Dunàrii in ràstimpul de la 1504—1714, Cernàufi, 1897, p. 250.
     4	N. Iorga, Istoria literaturii romine in secolul al XV111-lea, voi. I, Bucurefti, 1901, p. 86 fi 537.
     5	Ibidem, p. 537, nota 10.
     *	Vezi studiul Istoria slavilor in rominefte in secolul al XVII-lea. Cronica lui Gheorghe Brancovici fi Sinopsisul de la Kiev, in « Revista istoricà rominà », voi. X, 1940, p. 80 — 129.
89