de Aur, intre 1266—1334 1. La Vicina — astàzi càutatà de-a lungul apelor deltei — càlàtorul arab Idrisi gàseste pe la 1150 un ora^ infloritor, inconjurat de cimpii cu recolte bógate, cu venituri insemnate scoase din negot 2. La 1161 ostasii bìrladnici, din sudul Moldovei, sint invin^i de ostile cneazului de la Kiev, la « Dizina »; o sutà de ani mai tìrziu episcopatul Vicinei figureazà in lista dio-cezelor bisericii ràsàritene ; in urmàtoarele decenii, mai ales de la 1280 inainte, orasul capata o insemnàtate comercialà de prim ordin3.
    Circulatia marítima neintreruptà a favorizat, de asemenea, schimburile de màrfuri cu tinuturile rominefti. Pinà in secolul XII incà, Marea Neagrà era socotità un « lac bizantin » 4 ; in cel urmàtor, ea va apartine venetienilor $i genovezilor 5.
    Controlul càilor maritime $i dunàrene, efectuat mai ìntii de Bizan^ « cea dintìi putere maritimà din Europa »6, mai tìrziu de vene^ieni §i genovezi, a asigurat circulatia atit a vaselor militare si a trupelor cit si aceea a negutàtorilor. De aceastà mineare a màrfurilor putem lega constatarea Anei Comnena cà Dunàrea « este un fluviu mare, bogat in ape, ce poartà nave mari cu grele incàrcàturi » 7.
    In concluzie, din secolul X incepind, drumurile de uscat si cele de apà asigurau legàturile intre 7'ara Romineascà si oracele Peninsulei Balcanice inclu-siv Constantinopol si únele centre ale Asiei Mici.
    Care sint dovezile directe ale acestor schimburi?
    In primul rind monezile bizantine. Prin sàpàturi sistematice sau descoperiri intimplàtoare, eie au apàrut in Dobrogea, pe linia Dunarii, in cimpia §i zona de deal a Jarii Rominejti, in Transilvania si Moldova. In numàr mare pinà in secolele VI—VII8, eie se regàsesc, in epoca ce ne intereseazà, in toate regiunile enumerate.
     1	I. Barnes, B u c u r M i t r e a çi N. A n g h e 1 e s c u, Sàpàturile de salvare de la Noviodunum, ìu «Materiale...» IV, 1957, p. 155 —156 si 168—170; N. B ä n e s c u, op. cit., p. 109 — 111.
2	Al i li a i G u b o g 1 u, op. cit., p. 12 — 13 §i Istoria Romlniei, II, 1962, p. 103 — 104.
     3	Contributions à l’histoire de la domination byzantine et du commerce génois en Dobrogea, în «Académie Roumaine. Bulletin de la section historique», X, 1923, p. 165 — 166. Ci. N. B à n e s c u, op. cit., p. 115 —116; Istoria Rominiei, II, 1962, p. 102.
    4	M. B e r z a, La mer Noire à la fin du Moyen Age, în « Balcania », IV, 1941, p. 409.
     5	Pentru rolul flotei bizantine vezi: B. L e i b, introducerea la : Anne Conimene, Alexiade, I, Paris 1937, p. LXI1 —LXVI ; Louis B r é h i e r, La marine byzantine du Vll-e au Xl-e siècle, în « Byzantion », XIX, 1949, p. 2 si 15; I. B a r n e a, Byzance, Kiev et l’Orient sur le bas Danube du X-e au Xll-e siècle, Bucarest, 1955, p. 2 (în « Nouvelles études d’histoire») ; M. S e 5 a n, La flotte byzantine à l’époque des Comnènes et des Anges (1081—1204), în « Byzantinoslavica », XXI/1, 1960, p. 52 — 53. Pentru expedi^ii la Dunâre vezi si Cedren-Skylitzes, édifia Bonn, 1839, vol. II. p. 403 si N. B à n e s c u, Les duchés byzantins de Paristrion (Paradunavon) et de Bulgarie, p. 56—57.
    "Karl Marx, Extrade cronologice, citât dupä M. V. L e v c e n k o, Byzance des origines à 1453, p. 165. Aprecierea se refera la domnia lui Vasile II (976—1025).
     7	A n a C o m n e n a, Alexiada, édifia B. Leib, I, cap. I, p. 337. I. S a k a z o v, Bulgarische Wirtschaftsgeschichte, p. 61. Tot astfel stim câ sf. Kyrillos din Philea (sec. XI) a ucenicit în tinereje, timp de 3 ani, pe o corabie la Dunâre, poate vas de corner^.: K. D i e-t e r i c h, op. cit., p. 46. Pentru frecven^a circulatiei bizantine pe Dunâre în sec. IV — VII: N. I o r g a, Le Danube d'empire, în « Mélanges offerts à M. Gustave Schlumberger », vol. I, p. 12-22.
     8	O. I 1 i e s c u, Despre tezaurele monetare si viata economica in secolele III —XIV pe teritoriul târii noastre, în « Studii », anul V, 1952, 3, p. 178—182.
364