a cuvintelor, de cele mai multe ori eie fìind notate doar cu un singur sens (acela pentru care a fost pusà intrebarea).
     Foarte iinportantà pentru studierea cuvintelor de origine slava din regiunea Banat este notarea ràspunsurilor din douà localitàti sìrbesti (Carasova1, pel. ;251, si Gad, pct.|37|) fi una bulgàreascà (Besenova Veche 2, pct.[48j), in volumele in care se publica materialul cules de acad E. Petrovici 3. In felul acesta cercetà-torul are posibilitatea sa raporteze imprumuturile fi la graiurile din care eie au fost nemijlocit imprumutate, raportarea lor la termenii corespunzàtori din limba literara nefìind totdeauna edificatoare.
    Totufi, delimitarea imprumuturilor sìrbocroate din graiurile rominefti din Banat de celelalte imprumuturi slave, in special vechi bulgare, nu este totdeauna ufor de fàcut. Aceasta atìt din cauza situatici lingvistice complexe din regiunea Banat, linde pe lìngà sirbi tràiesc si alte populatii slave — bulgari, celli, slovaci, ucraineni, cìt fi datorità faptului ca reteaua punctelor anchetate pentru Atlasul lingvistic ronda nu este suficient de deasà 4. In sfìrfit, o alta greu-tate consta in faptul cà atìt graiurile sirbefti cìt fi celelalte graiuri, maghiare si germane, de pilda, din aceastà regiune nu sìnt ìncS localizate precis.
    Pe de alta parte, un numàr ìnsemnat de cuvinte, numite de Stoiko Stoi-kov bànà{enisme s, sìnt comune tuturor — sau majoritàtii — limbilor vorbite in regiunea Banat fi, datorità aspectului lor fonetic fi sensului comun, stabilirea limbii din care au fost nemijlocit imprumutate este foarte greu de fàcut.
     Din aceastà cauza, cu toatà stràduinta noastrà de a evita o atare situatie, este posibil ca in lista cuvintelor studiate mai jos, pe de o parte, sà fie omise miele cuvinte provenite din limba sìrbocroatà, iar pe de alta parte, sà fie incluse fi cuvinte care pot avea o etimologie multiplà 6 — sirbà si bulgarà, ile pildà.
    In lucrarea de fatà ne ocupàm de cuvintele de origine sìrbocroatà pàtrunse in graiurile rominefti din Banat folosind materialul Atlasului lingvistic romin. In mod special am càutat sà stabilim, folosind mai ales datele geografici lingvistice, càile lor de pàtrundere, domeniul la care se refera, aria lor de ràspìndire.
a It-a, vol. 1, Sibiu-Leipzig, 1940 (ALRM II) ; Micul allas lingvistic romin, serie noua, intocrait «le Institutul de lingvisticá al Filialei din Cluj a Academiei R.P.R., Editura Academiei R.P.R., Uucuresti, 1956 (ALRM s.n.). Emil Petrovici, Texte dialectale, supliment la Atlasul lingvistic romín, II, Sibiu-Leipzig, 1943 (ALRT). La data definitivàrii articolului volumul al III-lea din ALR (serie noua) nu apâruse incâ (1962) fi, de aceea, materialul cuprins în el nu a fost folosit.
      1	Materialul sirbocroat eules eu prilejul anchetei lingvistice în aceastà localitate a fost prelucrat de acad. Emil Petrovici în monografía Graiiil carasovenilor, Bue., 1935.
     2	Graiul bulgàresc din aceastà localitate a fost studiat recent, pe baza materialului cuprins în Atlas si a observa^iilor propiii, de lingvistul bulgar Stoiko Stoikov într-o serie de articole. Lexicul este tratat în lucrarea roeopbm Ha ce.io Eeiuenoa e Eauam (pe baza materialului Atlasului lirigvistic romin), în « EwirapCKH e3HK », 1960, nr. 5.
     3	ALR II ?i ALR s.n.
4	I.-A. Candrea a efectuat o ancheta lingvisticá in Banat, într-o retea foarte deasá
—	260 puñete —, pe baza càreia a alcàtuit un atlas lingvistic al graiurilor din Banat format (lin 130 hâr{i. Din pàcate, acest atlas, desi gata din 1924, nu a fost încà publicat. Au apârut doar cîteva hàr(i în articolul Constatâri in domeniul dialectologiei, în « Grai si suflet », I, 1 (1924), p. 169 çi urm.
    5	Vezi Stoiko Stoikov, op. cit., p. 388.
     6	Pentru problemele etimologiei multiple vezi acad. Al. Grau r, Studii de lingvisticá generala, variantà noua, Editura Academiei R.P.R., 1960, p. 67—77.
212