C.ioerbca nepe^e C.iaeeHCK\* AwyuHbi*. noce otce IJo.ìck Se menZioneazà si influenza lucrarli lui Berinda asupra lexicQgrafiei rominesti, amintindu-se lexiconul lui Mardarie Cozianul l. Intrucit sladiul actual al cercetàrilor asupra Lexiconului lui Berinda ne permite sä inZe-legem mai bine caracterul influenZei acestuia asupra lui Mardarie Cozianul, ne vom opri mai muli la aceastà.problema. Primul care a pus in lumina apropierea dintre lucra rea lui Berinda §i lexicografía romi-neascà veche a fost acelasi B. P. Hasdeu, care, vorbind 111 Cuvinte din Bàirtni despre ince-puturile lexicografiei rominesti, se opresjte mai pe larg asupra unui lexicon descoperit de el 111 codicele sturdzan, §i pe care il numeste JUkchkoh CjiaBeHCKHfi, constatind o asemànare evidentà intre acest lexicon si lucrarea lui Berinda. De aici, Hasdeu ajunge insä la unele concluzii false si anume, observind cà e mai pu^in ordonat decit lexiconul lui Berinda ¡ji cä are unele elemente 111 plus, Hasdeu conchidea cá, fie Berinda a l’olosit acest dictionar, sistematizindu-1, fie ambii au folosit un izvor rominesc mai vechi, care, iìre§te, ii era accesibil lui Berinda, fiindcà dupa parerea lui Hasdeu, acesta era rnmin. ldeea aceasta a l'ost combàtti tà de Bogdan in articolul citat, ca §i de G. Cretu, ambii demonstrind cà anterioarà putea li mimai lucrarea lui Berinda, dezordinea lexiconului din codicele sturdzan datorindu-se faptului cà autorul anonim a luat nesistematic unele cuvinte din Berinda, revenind apoi asupra lor. Apropierea, fàcutà de Hasdeu pentru prima oarà, intre cele douà scrieri apartinind lexicografiei ucrainene si rominesti, a servit ca imbold pentru confruntäri ulterioare. I. Bogdan, in articolul amintit, comparà cu aceastà sursä manu seri sul lexiconului slavo-romin aflat pe atunci la biblioteca publica din Petersburg 2. Constatind cit de puternicà este aceastà influenti, I. Bogdan, referindu-se §i la lexiconul din codicele sturdzan, ajunge sà formuleze primul ipoteza cà « Lexicografía slavo-rominà s-a dezvoltat in a dona jumàtate a secolului al XYII-lea sub influenza lexiconului slavo-rus al lui Berinda »3. Foarte minutiös a studiat aceastà problema Gr. Cre^u in prelada la lexiconul lui Mardarie Cozianul. Pornind de la lexicoanele slavo-romine cunoscute pinà in 1900, Gr. Cretu reuse§te sà determine nu ninnai amploarea influenZei, dar 9Ì granicele ei in timp. El constatà cà, din cele 12 lexicoane manuscrise care ii erau cunoscute, §apte sint prelucràri directe dupa Berinda 4. Din celelalte cinci, Irei sint doar ni$te liste de citeva zeci de cuvinte, iar celelalte douà, care reprezintà lucràri ampie 91 cu totul independente de lexiconul lui Berinda, sint destul de recente (prima a fost intoemità in 1778, cealaltà la jumàtatea secolului al XIX-lea). Dupà pàrerea lui Gr. Cretu, cel mai vechi dintre lexicoanele rominesti inspirate de Berinda e lexiconul lui Mardarie, care e datat din 1649 5. Astfel, concluziile lui Gr. Cretti nu ninnai eoniirmà ipoteza lui 1. Bogdan, dar permit sà se introducá si un amendament in formularea acestuia, in sensul extinderii granitelor in timp ale influenZei exercitate de Lexiconul lui Berinda. Putem afirma cà lexicografía rominà, ince-pind de la jumàtatea secolului al XVlI-lea si pinà 111 ultimóle decenii ale secolului al XVIlI-lea s-a dezvoltat sub influenza Lexiconului lui Berinda 8. Una din màrturiile popularitàzii de care s-a bucurat Lexiconul lui Berinda in tara noastrà este si faptul cà, devenit curind dupà editare o raritate bibliograficà (dovadà cà indatà dupà 1650 s-a resimZit necesitatea reeditàrii lui), el se pàstreazà totusi in bibliotecile rominesti in exemplare din prima edizie. Exemplarul aflat la Biblioteca Academiei R.P.R. poartà parafa lui Gh. Asaki si are citeva note marginale in limba rusà, in ortografia veche. Printre manuscrisele lui Hasdeu aflate la Academie se pàstreazà extrasele sale din aceastà lucrare, cu observaZii marginale care dovedesc cà pe Hasdeu il preocupan, in legàturà cu acest lexicon, si alte probleme decit cele despre care a scris in lucrarea citatà. Anume, Hasdeu a càutat sà gàseascà in acest lexicon ràspuns la problemele sale de istorie a secolului XVII 1 V. Nimciuc citeazà in aceastà privintà o lucrare sovietici recentà a lui M. F. Stanivski in ti Itila 13 : Ho nonaniKi e CAoe'nHo-pyMyHCbKOi AeKcuKoepa&i In « I"lHTaHHS ictopii i niaJieKionoriì cxiflHocjiOB’HHCbioix mob », Bbin. 7 din « HayKOBi 3anHcicH HepHiBeubKoro ziepx. yn-Ty ». t. XXXI, Ormiti ti, 1958. * Acest lexicon a fost cercetat si de M. S e r g li i e v s k i, In articolul K ucmopuu cAaeMHO-pyMbiHCKOÙ, nucb.ueHHocntu din CóopnuK cmameù e veemb anad. A. H. CoóoAeecKoeo, Leningrad, 1928, p. 323. 3 Formularea aceasta e fàcutà cu rezerva « darà lexiconul din Moscova (pe care I. Bogdan n-a avut ocazie sà-1 cerceteze) se va arata a lì tot asa ». Ori, cercetàrile ulterioare au dovedit cà lexiconul pàstrat la Moscova este fàcut tot dupà modelul lui Berinda. Cf. art. lui £ t. C i o b a n u, CAaenHO-pyMbiHCKUÙ cAoeapb 6-ku MocKoecKoeo oóufecmea ucmopuu u dpeeHocmeù, Nr. 240, In « PyccKHii