Loculiunile frazeologice ale linibii ruse literare contemporane din punct de vedere al originii lor; 7) Schimbàri in semantica, structura si componenti locujiunilor frazeologice; 8) Frazeo-logia si formarea cuvintelor; 9) Locu(iunile frazeologice din punct de vedere al proprietàjilor lor expresi ve si stilis tice ; 10) Folosirea stilistica a locujiunilor frazeologice. în afarà de acestea, fiecare capitol este împàrjit în mai multe subcapitole.
      în Introducere, automi definente obiectul si sarcinile frazeologiei limbii ruse, face incursi-uni in istoria dezvoltàrii frazeologiei ca disciplina lingvisticà, prezintà principalele dicjionare frazeologice.
     Locujiunea frazeologica ocupà un loc aparte ìn sistemul limbii, deosebindu-se atìt de ìmbinàrile libere de cu vinte, cît çi de cuvintele inaile (cap. 1). Locujiunea frazeologica este un tot cu semniiicajie integrala si cu o structura stabilà.
     N. M. Çanski imparte locujiunile frazeologice ale limbii ruse contemporane ìn patru grupe: 1) Imbinàri frazeologice ((Jjpaieo/iorHHeCKHe cpauxeHHfl); 2) unitàri frazeologice (<J>pa3eo-jiorMweCKMe eaHHCTBa); 3) combinàri frazeologice (<J)pa3eoJiorHHecKHe coneTaHHH); 4) expresii frazeologice ((JjpaieoJiorMHecKMe BbipaaceHHii), (cap. 3). Aceastà clasificare este mai compietà decìt clasificarea data de Ch. Bally 1 §i V. V. Vinogradov 2. Cea de a patra grupà, care lipseste in alte clasiflcàri, include expresiile frazeologice. Acestea sìnt locujiuni frazeologice stabile în ceea ce priveste componeva çi folosirea, care din punct de vedere semantic pot fi descom-puse si care au la bazà cuvinte cu sens liber, de pildà JT/oóeu ece eo3pacmbi noKopnbi, He ece ino lo.iomo, nmo ÓAecmum etc. Din punct de vedere al componenti lexicale (cap. 4) locu-Jiunile frazeologice se caracterizeazà in limba rusà prin varietatea lor: locujiuni frazeologice compuse din cuvinte de utilizare liberà (noÒHHtnb óokoa (ebinumb ja ube-nuóydb idopoebe), eopbKan ucmuHa, òeAO eopum etc) ; locujiuni frazeologice formate din cuvinte cunoscute mimai in compozijia locutiunii respective (M030Auntb ¿Aaia, ópaiòbi npaeAenux §i aitele) ; locujiuni frazeologice cu cuvinte învechite sau dialectale (uè madri jicueotna, uà xydou Koneif etc). Dupà structura lor (cap. 5) locujiunile frazeologice ale limbii ruse se impart in douà clase mari: 1) locujiuni frazeologice structural echivalente cu propozijii (de pildà Puck — ÒAazopodnoe òcao, CuacmAuebie uacoe He naÔAtodaiom etc.) ; 2) locujiuni frazeologice care dupà compozijia lor reprezintà niste ìmbinàri de cuvinte (de exemplu nodpyea mcu3hu, ne e ceoeü mapeAKe etc). N. M. Sanski dà o descriere amànunjità a tuturor tipurilor structurale ale locujiunilor frazeologice cuprinse în fiecare capitol. Expresiile frazeologice ale limbii ruse s-au format in decursul multor veacuri, pe cài diferite. Automi deosebeste patru grupe de locujiuni frazeologice dupà originea lor (cap. 6) : 1) locujiuni frazeologice de origina rusà (uutu eempa « tiOAe, kuk oen.n óostmbcx si altele) ; 2) locujiuni frazeologice împrumutate (oópa3 Dtcu3uu — comp. lat. modus vivendi); 3) calcuri frazeologice (yòumb epeM/tj comp. fran. tuer le temps; nopovubiü Kpye — comp. lat. circulus vitiosus) ; 4) semicalcuri frazeologice (npoeAomunib nuAfOAfO fran. avaler la pilule; óeMCKoe cmeKAO —
—	germ. Bòmisch Glas). Ca orice fenomen de limbà, locujiunea frazeologicà se schimbà in decursul dezvoltàrii istorice a limbii. Se schimbà structura sa, componenja si sensul (cap. 7). De pildà «Ha meóe, óoMce, vmo hqm ne eojtce» provine din «Ha mede, ydoytce, unto na.M ne some» cu alt sens. A avut loc transformarea expresiei mai vechi si reinterpretarea ei.
      Capitolili 8 este consacrai, problemei formàrii cuvintelor in cadmi frazeologiei. Locu-tiunile frazeologice ìn limba rusà au proprietàJi expresiv-stilistice (cap. 9). Diferite tipuri de Incubami frazeologice se caracterizeazà prin diferite grade de expresivitate, prin sfere diferite de ìntrebuinjare. Tinìnd seama de acesti factori, N. M. Çanski distinge trei categorii de locutiuni frazeologice: 1) frazeologia interstilisticà ; 2) frazeologia uzualà ; 3) frazeologia livreascà. Un capitol special (cap. 10) este consacrai problemei ìntrebuinjàrii stilistice a locujiunilor frazeologice.
      Cartea lui N. M. Sanski este una dintre primele studii detaliate privind frazeologia limbii ruse, fàrà sà fie ìnsà lipsità de unele scàpàri. Asa, de pildà, dupà pàrerea noastrà autorul nu a tra lat sufìcient de adìnc problema frazeologiei sub aspectul cultivàrii limbii. Acest lucru este amintit numai ìn treacàt (v. pag. 5 — 6), in loc sà fie tratat într-un capitol aparte. Dupà cum este cunoscut, frazeologi i nu este utilizatà ìntotdeauna ìn mod just ìn vorbirea curentàa. Nu este ìntru totul nimerit criteriul de diferenjiere a ìmbinàri-
       1	Ch. Bally distinge trei categorii de locutiuni frazeologice: 1) îmbinàri obiçnuite (les groupements usuels); 2) grupe frazeologice (les séries phraséologiques) ; 3) unitâti frazeologice (les unités phraséologiques). G h. Bally, Précis de stylistique, Geneve, 1905; Traité de stylistique française, Heidelberg, 1909.
       *	Acad. V. V. Vinogradov indicâ trei grupe de locuÇiuni frazeologice: 1) imbinâri frazeologice; 2) unitiiti frazeologice ; 3) combinûri frazeologice. Vezi Oô ocnoaHbtx munax (fipa3eo.toeuuecKUX edunuif e pyccKOM n3btxe çi altele
      *	Vezi D. E. Rosental, Kyjtbmypa peuu, Moscova, 1960.
548