lui Ilias, dar le pierduse in timpul domniei lui §tefan. La rindul sàu, Petru al Il-lea, venind pe tron cu ajutorul lui Iancu de Hunedoara, ii cedeazà acestuia Chilia (1448) Astfel, pe lingà suzeranitatea Poloniei, afirmatà de regele Cazi-mir 2, se ìntàrefte si suzeranitatea Ungariei. Cum insà cedarea Chiliei ungurilor lovea in interesele statului polon, Petru al II-lea va fi silit, la insistetele polonilor, sa se inchine regelui Cazimir fi sà promità recucerirea cetàjii Chilia 3.
    Domnia lui Petru Aron adinceste aceastà stare de decadere politica a statului feudal ajungindu-se la rusinoasa capitulare de la Vaslui (1456), prin care boierii moldoveni se declarau incapabili sà apere Jara acceptau ìnchinarea Moldovei turcilor — realizatà, de fapt,ìncà in 1455 — Aplata unuiharaci anual de 2000 de galbeni 4. Aceastà inchinare a avut insà darul sà provoace reacia fortelor interne care se opuneau politicii de capitulare fi sà alarmeze pe poloni care probabil au cerut o precizare a pozitiilor, fiindcà in anul 1456 (29 iunie) Petru Aron il asigurà pe Cazimir de fidelitatea sa, ii promite ajutor impotriva tuturor dusmanilor si se angajeazà sà-i depunà personal omagiu de fidelitate la Colomeia ori la Camenita 5. Acelasi tratat reia insà clauzele cuprinse de actul de inchinare dat de Petru al II-lea — obligaba de a nu instràina nici o « pro-vincie sau stàpiniri ale tàrii Moldovei, fàrà invoirea specialà si voia mai sus amintitului domn rege fi a coroanei sale » fi de a o recuceri « dacà vreuna a fost instràinatà ». Evident se fàcea aluzie la Chilia.
     Interesul pe care polonii il manifestau pentru Chilia ¡fi are explicaría in pozi^ia strategicà a cetàtii fi in noua fazà in care intrau relajiile economice moldo-polone, a càror bazà fusese pusà ìncà de Alexandru cel Bun 8.
    In a doua jumàtate a secolului al XV-lea, rela^iile economice moldo-polone sint mult mai bógate in comparale cu prima jumàtate a secolului, fapt oglindit de numeroase documente. Dezvoltarea rela^iilor economice in a doua jumàtate a secolului al XV-lea este strins legatà de marile prefaceri care se produc in economia feudalà a Moldovei fi Poloniei in acest timp. in mod deosebit, eie se fac vizibile in agriculturà, sectorul principal al economici feudale, dar au repercusiuni fi asupra celorlalte ramuri ale vietii economice. Acuin are loc procesul de destràmare a economici naturale ca urmare a perfec^ionàrii uneltelor de productie, fi crefterea cantitàjii excedentare de produse, care duce la dezvoltarea schimbului.
     Se dezvoltà rapid orafele, care devin centrul meseriilor fi comer^ului. Dar avind in vedere faptul cà procesul de destràmare a economici naturale in Moldova fi in Polonia se produce mai tìrziu decit in ^àrile Europei apusene, ai càror negustori pàtrunseserà deja in Polonia fi Moldova, este lesne de in|eles cà atit polonii cit fi moldovenii vor foiosi càile comerciale stràbàtute deja de nem^i, genovezi, vene^ieni fi armeni.
     Dezvoltarea relatiilor economice moldo-polone a fost inlesnità de existen^a a douà artere comerciale care se intersectau pe teritoriul Poloniei (la Lvov): una lega apusul de ràsàritul Europei prin Niirenberg, Wroclaw, Cracovia,
     1	Vezi P. P. Panaitescu, Legàlurile moldo-polone in secoltil XV si problema Chiliei, « Romanoslavica », III, 1958, p. 95 — 114.
     2	Vezi P. P. Panaitescu, art. cit., p. 104.
     3	Ibidem, p. 112-114.
     4	Docilmente, A. veac. XIV—XV, p. 286 — 287 fi Istoria Rominiei, voi. II, Bucurefti, 1962, p. 424.
      5	Hurmuzaki, II2, p. 64.
     9	M. Costàchescu, op. cit., p. 635—636.
343