in cadmi dezvoltàrii Europei feudale si cel al prof. J. K u r z (Cehoslovacia) : Insemnàtatea activitàpii lui Chirii fi Metodie in istoria culturii slave.
      E greu de citat, fie §i ìn parte, cele mai reprezentative rapoarte si comunicàri prezentate in cele 16 secjii ale congresului. Totu^i, pentru a da o imagine partíala a bogàfiei de teme discútate de participant, vom reproduce titlurile citorva dintre eie: in domeniul ling-visticii — acad. VI. Gheorghiev (Bulgaria), Limba slava comuna fi indo-europeana comunà; prof. V. Machek (Cehoslovacia), Evolufia vocabularului limbii slave comune; prof. R. Jakobson (S.U.A.), ìncercare de prezentare structuralà a accentologiei istorice slave; acad. B. Havrànek (Cehoslovacia), Studiul comparativ al structurii limbilor literare slave; prof. R. I. Avanesov (U.R.S.S.), Dialectología descriptiva fi istoria limbii; in domeniul literaturii — prof. F r. W o 11 m a n (Cehoslovacia), Studiul comparativ-istoric al literaturilor slave, rezultate fi sarcini; prof. J. Dolans ky (Cehoslovacia), Legile generale de dezvoltare a literaturilor slave fi neslave; prof. M. Jakóbiec (Polonia), Izvoarele caracterului popular al literaturilor slave in prima Jumàtate a see. al XIX-lea; acad. B r. Kreft (Iugoslavia), Dostoievski fi socialismul utopie; in domeniul stilisticii — prof. A. I. Efimov (U.R.S.S.), Sarcinile stilisticii comparate a limbilor slave ràsàritene; in domeniul folclorului: acad. M. F. R i 1 s k i iji col. (U.R.S.S.), Dumele ucrainene si eposul eroic al popoarelor slave; in domeniul istoriei: acad. T. Lehr-Splawiriski (Polonia), Scurtà prezentare a etnogenezei slavilor, 5¡ multe áltele.
      In ceea ce prívente participarea delegatici noastre la congres, se poate aprecia cà aceasta a fost una din cele mai reprezentative manifestàri ^tiinfifice internajionale ale slavistica rominefti. ìntr-adevàr, dacà la congresul precedent de la Moscova (1958), delegala rominà a prezentat 10 rapoarte si comunicàri, la actualul congres numàrul acestora a fost de 23, reprezentìnd contributi! aprecíate de participant la congres in domeniul lingvisticii, literaturii, folclorului §i istoriei. Astfel, acad. E. Petrovici a vorbit despre Repartifia geografica a toponimicelor de origine slava pe teritoriul Rominiei, iar acad. Al. Rosetti a prezentat raportul Locul limbii romine intre limbile balcanice. Alte rapoarte §i comunicàri au tratat despre diverse aspecte ale rela^iilor lingvistice slavo-romine [conf. I. P à t r u \, Despre structura morfologica a verbelor rominesti de origine slava; conf. G. M i h à i 1 à, Influerifa sla-vonà in limba rominà literarà (Vocabularul); lect. V. Vascenco, Asupra adaptàrii fonetice fi morfologice a imprumuturilor slave (cu aplicafie la elementele rominefti de origine slava orien-talà); lect. Lucia Djamo, asist. Olga Stoicovici, asist. Maria Osman-Z a v e r a, asist. Elena Linfa, asist. M. M i t u, Tràsàturile specifìce ale limbii sla-vone de redaefie romineascà (see. al XIV-lea — al XVI-lea); conf. P. O 11 e a n u, Originatele slavo-ruse ale celor mai vechi cazanii rominefti], despre probleme generale ale gramaticii comparate slave [conf. Ecaterina Fodor, Cuvintele compuse in limbile slave de ràsàrit; conf. A. V r a c i u, Cu privire la rolul substratului in istoria limbilor slave], si despre graiurile minoritàfilor slave din R.P.R. [lect. E. V r a b i e, Locul graiurilor slave de pe teritoriul R.P.R. in sistemili limbilor slave fi importanza lor pentru dialectología slava; conf. Maria Dumi-t r e s c u, Observa(ii asupra foneticii graiurilor rusefti de pe teritoriul Rominiei — satul « Mila 23», regiunea Dobrogea].
     In domeniul literaturii §i al folclorului au fost prezentate raportul prof. M. Novi-c o v—Problemele estetice ale realismului socialist fi literaturile slave actúale, al conf. Tamara Gane — Elemente comune in dezvoltarea criticii literare progresiste romine fi bulgare sub influenza revolutionarilor democrafi nifi (a doua jumàtate a see. al XIX-lea), al prof. P. P. P a n a i t e s c u, §ef de sector la Institutul de istorie — Tràsàturile specifìce ale literaturii slavo-romine, al prof. M. P o p — Noi variante ale baladei Mefterului Manóle. Alte comunicàri s-au ocupat de cardile populare in literaturile slave §i in literatura rominà [conf. I. C. C hiti rii i a, Romanul popular « Archirie fi Anadan » in literaturile slave fi in literatura rominà fi raporturile lui cu folclorul], de unele aspecte ale relajiilor literare ruso-romine si sovieto-romine [lect. Tatiana Nicolescu, Contribuya romanului rus la dezvoltarea prozei in literatura rominà de la sfirsitul see. al XIX-lea fi inceputul see. al XX-lea (1880—1917); lect. V. S o p t e r e a n u, Din istoria ràspindirii operei lui M. Gorki in Romtnia; lect. A. K o v á c s, Moftenirea esteticà a lui V. G. Belinski in Rominia], §i de Ràspindirea literaturii bulgare in Rominia (lect. Zia tea Iuffu, lect. Laura Fotiade, asist.
D.	Z a v e r a).
      ìn stirsit, delegala rominà a prezentat un raport si douà comunicàri in domeniul istoriei : ijt. ijtefànescu, secretar ^tiinfific al Institutului de istorie — Relafiile romino-bulgare in see. al IX-lea — al XIV-lea fi formarea statelor rominefti, conf. C. N. Velichi— Rolul emigratici bulgare din Rominia in renafterea culturali a Bulgariei in primele decenii ale see. al XlX-lea si conf. Valeria Costàchel — Terminologia slavo-rominà pentru denu-mirea raporturilor de dependentà in societatea feudalà.
586