HUSITICA ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÎNÂ
TR. IONESCU-NISCOV
I.	Istoriografia romîna pînâ la 1944
    Defi ideile revolutionäre husite au patruns încâ din cursul sec. al XV-lea în Tarile Romîne, fapt dovedit acum documentar, totufi istoriografia romînà mai veche n-a cäutat sä cerceteze nici caile de penetrale fi nici influença exerci-tatä de aceastâ mifcare asupra stärilor sociale mai aies din Moldova si Tran-silvania. Lucrul acesta nu s-a întîmplat nici dupa aparitia lucrârii prof. Josef Macürelc din 1927 în care, pe baza unor materiale culese din arhivele tran-silvânene, se dâdeau la lumina fapte si relatii istorice cu totul noi1.
     Exceptînd teoria husitä a lui Nicolae Iorga, privitoare la influença exerci-tatä de ideile husite asupra primelor texte religioase traduse în limba romîna, teorie care a provocat îndelungate discutii în literatura de specialitate si despre care nu ne vom ocupa în expunerea de fata, vechile cercetâri istorice au manifestât, mai aies în cursul secolului trecut, un slab interes fata de ideile mifcärii revolutionäre husite.
    Incä înainte ca istoriografia noasträ sä ia pozlfie în aceastä problemä, Gheorghe Sincai, ocupîndu-se în Cronica sa de räscoala de la Bobìlna (1437), asupra cäreia, dupä cum se stie, s-a exercitat influenza ideilor revolutionäre husite, ìi schiteazä caracterul social, notìnd cä « prostii s-au räscolit asupra boierilor, care ìi silea sä pläteascä cu bani dijmele » 2. Cercetìnd cauzele reale ale acestei râscoale, ipincai pune în circulatie textul întelegerii de la Câpîlna, încheiatâ la 16 septembrie 1437 între nobilii unguri fi päturile privilegiate ale safilor fi secuilor din Transilvania (unio trium nationum) fi îndreptatâ ìmpo-triva räsculatilor. El apreciazä just ideea comunitätii de interese ìntre täranii romìni fi unguri. « Deosebirea care este acum ìntre neamurile din Transilvania, serie Çincai, nu se cuprinde ìntr-ìnsul, pentru cä in anul acesta (1437), ungurii fi romìnii nu se deosebeau delaolaltä, färä numai de la safi fi de la secui » 3.
     1	.J. Macurek, Husitismus v rumunskych zemich, in « Casopis Matice moravské », Brno, 1927, p. 1—98. Problema pàtrunderii ideilor husite in Tarile Romine a fost atinsà in cursul secolului trecut si chiar mai tirziu, fie fi numai in treacàt, atit de ¡storiografia maghiarà, cìt si de literatura ¡storica cehà (Vezi bibliografia la J. J1 a c ù r e k, op. cit., p. 3 — 6, note).
     2	G h. § i n c a i, Hronica Rominiìor, lasi, ed. din 1853, I, p. 395.
     3	Ibidem, p. 386.
25 - c. 456
385