18 ¡unie 1517. Desigur cä el avea deja onorurile care îi dädeau dreptul sä fie inaintea logo-fâtului (vornieul lipsefte), dar nefiind un obifnuit al curtii nu avea nici o obliga fie t u n r t lo na 1 â ín sfat. Acest Preda trebuie sä fie íiul lui Pîrvul Craiovescul fi intervine íntr-un act care prívente pe Calotä marele vornic. Credem cä tot el este ispravnicul färä dregätorie la 3 iulie 1517 (pentru Petru Väcärescul), la 29 noiembrie 1519 (pentru Tetiu pircàlab) fi poate la 11 iunie 1520 (pentru mänästirea Snagov). Acest Preda nu poate fi altul decît viitorul Preda banul din 1520-1521.
      In situa(ie asemänätoare trebuie sä vedem apari(ia incidentalâ în sfat a cite unui armas, ducer fi portar. Numele acestora (Udrea, Manea, Pîrvul) nu sînt fära rezonan^ä politicä în epoca.
      Surprinde faptul cä in sfatul unui domn, recunoscut de toji pentru evlavia lui, nu figu-reazä ilici un ierarh. Dar prezenfa aceasta nu era incä impämintenitä in aceastà vreme fi nu Neagoe Basarab era sä schimbe protocolul1. în listä insä noi am trecut ctyiva egumeni, nu fiindcä avem aceastä sigurantä, ci pentru cä actul respectiv, cunoscut miniai intr-o traducere defectuoasä, ar putea totufi sä exprime realitatea. în fond, credem cä în documentul în cauzä se aratä prezenja lor la judecata despre care este vorba si nu prezen^a in sfatul domnesc prin care s-a confirmât hotärirea lor.
      în ordinea functiilor sînt únele fluctua^ii în ce privefte precäderea. Cele mai multe inter-vertiri de la un hrisov la altul apar în 1513. Dar în acestea vedem numai existen{a unor mici rivalitä^i fi ambifii personale. Totufi nu putem spune cä rela^iile intre domn fi sfat fi intre sfat fi restul boierimii vor fi fost line. Nein^elegerile izbucnesc, pare-se ìntr-o formä acuta, ìn iunie 1520, dupä cum rezultä din schimbarea intervenitä in sfat între 9 fi 11 iunie. Pun aceasta in legäturä cu semnarea tratatului de fixare a granirei cu Ardealul, cind vìrfulsfatului, Calotä mare vornic, este inlocuit cu Udrea mare vornic, probabil fostul arma?.
      Färä ìndoiala cä onomastica in generai, a sfetnicilor din sfat in particular, prezintä Ínteres sub aspecte diferite. Totufi, despre ea nu putem spune prea mult. Dominä numele personal (de botez), inso^it sau nu de atribute. Apar insä fi alte nume, care incep sä deose-beascä omonimii. Forma cea mai discutatä este indicarea posesiei, a mofiei prin declinarea numelui sau cu ajutorul prepozi^iei ot. Prima formä o intilnim in aceastä vreme intre marii boieri numai la banii Barbul fi Preda kiuairckh, fi desigur trebuie subinjeleasä fi ìn Jitian (.'KHT1U“, jKh'tuii). Notäm insä cä la Barbul apare obifnuit, pe lingä nume, numai cali-tatea de ban simplu, dar de cinci ori KpaAiRc>:M färä dregätorie fi de zece ori unite, kah KiuAfucKH (o datä ti» kpaaibckomS la 17 martie 1517) ; la Preda de douä ori kjh Kpaj.RCKH, o data BiAHKHH fili kpaaikckìh fi tot o datä kiah'Siih kjh. La ispravnici o putem intui numai la Izvoranul (H.iBopa:i!iA) ; la ceilal^i ispravnici fi la scriptori se folosefte prepo-ziçia ot sau un cognume (Radul Lungul, Dan Scurtul, Stan Turcul, Badea Milcom). Numele de familie, care ifi face deci apari(ia, il intilnim ìn douä nume enigmatice: Dragan Zagano fi Stanciul Vejel. O singurä datä apare fi filiaría: Vilsan grämätic fiul lui Furcovici (h m rascan ,|ÿ|K0 ;hk)o ciik rpAAiATHK i!ki caor« w mu-aif). între hipocoristice amintim pe Bädica (Badea) postelnic, apoi comis, fi pe Radul Cäpä^inä sau Radul Bucfä spätari, care nu ftim dacä sînt aceeafi persoanä sau nu, noi inclinimi a-i socoti deosebi^i.
      Nu putem discuta aici sensul pe care trebuie sä-1 däm atit formei «panne™ (fi similare) cît fi prepozi^iei wt. Consideräm insä cä in primul caz nu avem de a face cu o specificare de ordin genealogie, ci de apartenen^ä, ca fi in al doilea, care, in aceastä vreme, in nici un caz nu aratä provenienza, ci posesia. De aceea socotim cä cea mai bunä traducere este de Craiova sau Craioveanul 2 (cf. Izvoranul) fi în acelafi mod trebuie tratatä prepozijia ot, afarâ de cazul cînd se dovedefte in mod cert cä nu e vorba de un boier eu mosie ci de un oarecare näscut in localitatea amintitâ 3. Numai în acest caz se poate spune de la sau din. în aceastä privinjä sînt concludente cazurile IIia »t KSahaj (ardelean) fi Oran h KaaSiu ut Tpvruiip (Tocilescu, 534 documente, p. 252 fi 234) 4.
      1	Mai inaiate numai de cìteva ori mitropolitul este primul in sfat in acte care privesc unele mànastiri. intre anii 1462 — 1508 se cunosc cinci cazuri. Cf. A. Sacerdofeanu, Cancelaría mitropoliei Tàrii Romi-ne§ti slujitorii ei pina la 1830, « Glasul Bisericii » XVIII (1959), p. 430. Nu ne putem referi nici la clerici in generai, fiindcà §i ace§tia apar tot a§a de sporadic.
      2	Vezi observaba $i la N. A. Constantinescu, Dicfionar onomastic rominesc., Edit. Acad. R.P.R., 1963, p. 252. Pàstràm ìnsa forma Craiovescul indàtinatà in istorie datorita pozitiei ulterioare a familiei craiovene.
     3	Aici ne deosebim de N. A. Constantinescu, op. cit., p. XXIII.
       4	Trebuie sà ne gindim §i la calitatea de jupan, pe care o intilnim la unii boieri. Ea specifica, fàrà ìndoiala, patura superioara a boierimii, deoarece o intilnim la primii boieri din sfat, dar prezen^a ei nu era absolut necesara de vreme ce aceea§i boieri uneori o au, alteori le Iipse§te. Cu toate acestea trebuie sà-i acordàm §i menirea de a distinge virsta.ìntelegem prin acesta faptul cà, de§i prin nasjtere existà dreptul virtual de jupan, totu§i el nu se acorda real decìt de la o virsta oarecare inainte. A?a. de pilda, la inceput apare rar la Harvat vistier, dar de la 1514 este nelipsità. Mai rar apare la Radul spatar la inceput, ìnsà niciodatà de la 27 februarie 1516 inainte. ceea ce ar putea presupune altà persoanà omonimi. Probabil este o inaintare a lui Radul postelnic. care din 1515 nu mai apare in aceastà funere.
408